Denumire ştiinţifică: Cygnus atratus
Denumire comună: lebădă neagră
Status IUCN: LC – neameninţată cu dispariţia
Areal şi habitat:
Este o specie originară din Australia ce trăieşte în zonele de sud-est şi sud-vest ale Australiei şi în Tanzania. A trăit şi în Noua Zeelandă, unde a fost vânată până la dispariţie. Lebăda neagră este întâlnită în apropierea apelor dulci, de preferinţă cu suprafeţe cât mai mari. O mai putem găsi pe râuri, lagune, mlaştini, lacuri mari, iazuri, pajişti inundate cu apă sau mări.
Dintre toate lebedele, lebăda neagră are cel mai lung gât, acesta reprezentând mai mult de jumătate din lungimea totală a păsării. Acest fapt constituie un avantaj la hrănire, deoarece lebăda neagră poate ajunge la plante situate ceva mai jos, la care celelalte lebede sau păsări acvatice care nu se scufundă nu pot ajunge.
Penajul este complet negru, cu excepţia câtorva pene din vârfurile aripilor, care sunt albe.
Durată de viaţă:
În sălbăticie aproximativ 10 ani, în captivitate până la 20 de ani.
Dimensiuni:
Lungimea corpului variază între 1,1 şi 1,4 m, greutate până la 8-9 kg, anvergura aripilor între 1,6 şi 2 m. Masculii sunt puţin mai mari decât femelele şi au ciocul ceva mai îngust.
Spre deosebire de lebăda albă, lebăda neagră comunică prin sunete specifice când îşi apără teritoriul sau când este în perioada de împerechere.
Incubație:
Femelele depun 4-8 ouă, care vor fi incubate pe rând de ambii părinţi timp de 35-45 zile.
La fel ca şi celelalte specii de lebede, masculul şi femela formează o legătură puternică, deseori pe viaţă, şi participă amândoi la construirea cuibului şi la creşterea puilor. S-a constatat că doar 6% din perechi nu rămân pe viaţă împreună.
Puii pot zbura de la vârsta de 6 luni, dar se pot hrăni şi pot înota imediat după ce ies din ou.
Dietă:
Se hrăneşte cu diferite plante, alge subacvatice, linte, rogoz. Este o pasăre preponderent vegetariană, însă uneori se hrăneşte şi cu insecte.