Denumire ştiinţifică: Python brongersmai
Denumire comună: piton sânge
Status IUCN: LC – neameninţată cu dispariţia
Areal şi habitat:
Această specie este nativă în Thailanda, Sumatra, peninsula malaeziană şi câteva din insulele din această regiune. Preferă pădurile tropicale de joasă altitudine, zonele mlăştinoase şi numeroasele plantaţii specifice regiunii (în special plantaţii de palmier), care le oferă zone umede, semi-deschise.
Îşi petrec o mare parte din viaţă în apă, de unde vânează prin ambuscadă.
Structura solidă a acestor şerpi îi face deseori să pară supraponderali; greutatea lor poate ajunge şi la 20 kg, însă obezitatea apare doar dacă sunt hrăniţi în exces (sunt animale lacome, care mănâncă mai mult decât le este necesar dacă au ocazia).
Durată de viaţă:
Este estimată în sălbăticie la aproximativ 15-20 de ani (date insuficiente pentru o estimare mai precisă), iar în captivitate poate trece de 25 de ani.
Dimensiuni:
Lungimea medie a corpului este de 91-152 cm la masculi. Femelele adulte sunt mai mari decât masculii adulţi, cu lungimi de 120-180 cm. Greutatea medie este de aproximativ 9 kg la maturitate.
Datorită dimensiunilor relativ mici, a variaţiilor de culoare prezentate şi a agresivităţii scăzute în comparaţie cu cea a altor şerpi, această specie a devenit în ultimul timp foarte populară printre herpetologii amatori.
Dietă:
Pitonul sânge este o specie crepusculară, activă la răsăritul şi la apusul soarelui, care vânează în principal rozătoare (diverse specii de şoareci şi şobolani), dar şi mamifere mici şi păsări.
Sunt şerpi neveninoşi, care îşi ucid prada prin constricţie.
În perioada incubaţiei, femelele vor sta încolăcite peste ouă şi îşi vor contracta ritmic muşchii (vor „tremura”) pentru a produce căldura suplimentară necesară ouălor, dacă temperatura mediului nu este suficient de ridicată. Din acest motiv, femelele pot pierde până la jumătate din greutatea corporală în această perioadă.
Incubație:
Femelele depun de obicei între 12 şi 16 ouă, care vor fi incubate între 70 şi 90 de zile.