Cometele sau asteroizii pot amenin\u021ba via\u021ba pe P\u0103m\u00e2nt. O pot elimina, o pot distruge. Au fost aproape de mai multe ori, ultima oar\u0103 acum 65 de milioane de ani, c\u00e2nd a avut loc \u0219i extinc\u021bia Cretacic-Paleogen (printre altele \u0219i dispari\u021bia dinozaurilor), atunci c\u00e2nd un asteroid de 10 kilometri \u00een diametru a lovit Terra. Dovada? Craterul Cicxulub din Yucatan, Mexic, care are 200 de kilometri \u00een diametru. S-a aproximat c\u0103 energia de impact a acestui obiect a fost de cinci miliarde de ori mai mare dec\u00e2t a bombelor din cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n
Conform lucr\u0103rii Riscuri ridicate de comete \u0219i asteroizi, studiu redactat de David Morrison, Clark Chapman \u0219i Paul Slovic, primejdiile mari \u00eencep de la un impact cu un corp de fier cu o for\u021b\u0103 echivalent\u0103 mai mare de 100 megatone TNT care poate distruge o suprafa\u021b\u0103 echivalent\u0103 cu cea a Bucure\u0219tiului. Asta \u00eenseamn\u0103 un corp cu diametru ceva mai mare de 100 de metri, care are probabilitatea de a lovi P\u0103m\u00e2ntul o dat\u0103 la peste 2.000 de ani. Catastrofic ar fi ca Terra s\u0103 fie lovit\u0103 de un corp cu for\u021ba echivalent\u0103 mai mare de 100 de milioane megatone TNT, un corp cu un diametru de peste 10 km care ar putea duce la extinc\u021bia a peste 75% din speciile de pe P\u0103m\u00e2nt. Din fericire asta nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 prea des, \u00eentre dou\u0103 impacturi de asemenea magnitudine ar trebui s\u0103 treac\u0103 poate sute de milioane de ani.<\/p>\n
\u021ain\u00e2nd cont de aceste aspecte, ultimul \u201econtact\u201d major cu un corp ceresc a p\u0103rut o joac\u0103 de copii. \u00cen 1908, \u00een Siberia, l\u00e2ng\u0103 r\u00e2ul Tunguska, o explozie a pus la P\u0103m\u00e2nt mii de kilometri p\u0103tra\u021bi de copaci \u0219i a incinerat 300 de kilometri p\u0103tra\u021bi din zona central\u0103. Se crede c\u0103 obiectul c\u0103zut a fost un meteorit pietros de 60 de metri care a bubuit \u00een aer.<\/p>\n
Dar cine sunt ace\u0219ti asteroizi, ce sunt aceste comete? \u201eTimp de sute de ani, inventarul vecinilor no\u0219tri cele\u0219ti a fost destul de stabil. Dar \u00een prima zi a anului 1801 a ap\u0103rut o categorie nou\u0103: asteroizii, boteza\u021bi astfel \u00een 1802 de astronomul John Herschel, fiul lui Sir William, cel care a descoperit planeta Uranus\u201d, explic\u0103 Neil deGrasse Tyson. \u201eCei mai mul\u021bi sunt alc\u0103tui\u021bi \u00een \u00eentregime din piatr\u0103, de\u0219i unii sunt din metal sau dintr-un amestec \u00eentre cele dou\u0103. Cei mai mul\u021bi dintre ei se g\u0103sesc \u00een ceea ce numim adesea centura principal\u0103, o zon\u0103 dintre Marte \u0219i Jupiter. Cum \u0219tiu astronomii care se ocup\u0103 de sistemul solar c\u0103 cei mai mul\u021bi asteroizi din centura principal\u0103 sunt din piatr\u0103? Principalul indicator este capacitatea acestora de a reflecta lumina, albedoul s\u0103u\u201d, adaug\u0103 Tyson.<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/sonka-tyson.jpg\")
<\/p>\n
Cunosc\u00e2nd spectrul luminii solare \u0219i \u00een urma studierii spectrului luminii reflectate de asteroid se pot identifica materialele din care este compus\u0103 suprafa\u021ba acestuia. Apoi, cunosc\u00e2nd c\u00e2t\u0103 lumin\u0103 este reflectat\u0103 \u0219i cunosc\u00e2nd distan\u021ba se poate m\u0103sura m\u0103rimea asteroidului. Dac\u0103 se cunoa\u0219te compozi\u021bia se poate aproxima foarte exact \u0219i densitatea.<\/p>\n
\u201eCometele sunt bulg\u0103rii Cosmosului. De obicei nu au mai mult de c\u00e2\u021biva kilometri \u00een diametru \u0219i sunt compuse dintr-un amestec de ghea\u021b\u0103, praf, gaze \u00eenghe\u021bate \u0219i diverse alte particule. Fragmentele de ghea\u021b\u0103 formate \u00een zonele exterioare ale Sistemului Solar, \u00een centura Kuiper \u0219i dincolo de ea (n.n. \u2013 norul lui Oort<\/a>), r\u0103m\u00e2n \u00eenvelite \u00een ghea\u021b\u0103 \u0219i, dac\u0103 se afl\u0103 pe o traiectorie care le apropie de Soare, prezint\u0103 urme slabe dar foarte vizibile de vapori de ap\u0103 \u0219i gaze volatile atunci c\u00e2nd trec de orbita lui Jupiter\u201d, continu\u0103 \u00een cartea sa Tyson.<\/p>\n Printre misiunile spa\u021biale care au studiat aceste obiecte, cum ar fi Near Shoemaker sau Rosetta, amintim \u0219i Stardust care a zburat prin coama unei comete, WILD 2, \u0219i a adunat o mul\u021bime de particule minuscule \u00een grilajul colector (unul de 1 mm m\u0103rime). Cum? L\u0103mure\u0219te Tyson: \u201eA fost folosit\u0103 o substan\u021b\u0103 numit\u0103 aerogel. E lucrul cel mai apropiat de o stafie care s-a inventat vreodat\u0103, o \u00eencreng\u0103tur\u0103 de silicon uscat cu structur\u0103 de burete care con\u021bine 99,8% aer\u201d.<\/p>\n Ce obiect a fost considerat o adev\u0103rat\u0103 amenin\u021bare pentru mai bine de un deceniu? Un asteroid c\u00e2t un stadion de mare, care, vineri, pe 13 aprilie 2029, se va apropia foarte mult de P\u0103m\u00e2nt, va ajunge sub altitudinea sateli\u021bilor de comunicare. \u201eDac\u0103 Apophis, \u00een traiectoria lui de apropiere dep\u0103\u0219e\u0219te nivelul \u00eengust de altitudine numit \u00abgaura-cheii\u00bb, influen\u021ba lui asupra gravita\u021biei P\u0103m\u00e2ntului ne garanteaz\u0103 c\u0103 \u0219apte ani mai t\u00e2rziu, \u00een 2036, la urm\u0103toarea trecere, o s\u0103 loveasc\u0103 P\u0103m\u00e2ntul direct, ateriz\u00e2nd \u00een Oceanul Pacific, \u00eentre California \u0219i Hawaii\u201d, ne arat\u0103 astrofizicianul american \u00een cartea sa. De atunci \u00eens\u0103, traiectoria acestui pietroi de 370 de metri \u00een diametru a fost studiat\u0103 \u00een detaliu \u0219i s-a exclus 100% posibilitatea ca el s\u0103 ating\u0103 Terra \u00een 2036, \u00een plus, \u0219ansele ca el s\u0103 loveasc\u0103 P\u0103m\u00e2ntul \u00een urm\u0103torii 100 de ani fiind nule.<\/p>\n Dar care ar fi cea mai \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare specie de obiecte care ar putea amenin\u021ba via\u021ba? Explic\u0103 Neil deGrasse Tyson: \u201eCometele cu perioad\u0103 lung\u0103, cu mai mult de 200 de ani. Vin din afara sistemului solar \u0219i ating viteze de peste 150.000 de kilometri pe or\u0103 atunci c\u00e2nd ajung la P\u0103m\u00e2nt. Astfel, ele au mai mult\u0103 energie de impact \u00een raport cu masa dec\u00e2t asteroizii obi\u0219nui\u021bi. Problema este c\u0103 sunt \u0219i prea pu\u021bin str\u0103lucitoare \u0219i nu pot fi urm\u0103rite cum trebuie. Atunci c\u00e2nd se descoper\u0103 o asemenea comet\u0103 avem la dispozi\u021bie un interval de timp cuprins \u00eentre c\u00e2teva luni \u0219i doi ani pentru a proiecta, construi \u0219i lansa ceva care s\u0103 o intercepteze. De exemplu, \u00een 1996, cometa Hyakutake a fost descoperit\u0103 cu doar 4 luni \u00eenainte de apropierea de Soare, ajung\u00e2nd la 15 milioane de kilometri de P\u0103m\u00e2nt\u201d.<\/p>\n Astronomul Adrian \u0218onka \u0219i-a imaginat \u00een interesanta sa carte O<\/span> plimbare prin Univers<\/span> ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 un pietroi din Ceruri ar lovi o urbe din Rom\u00e2nia: \u201ePentru distrac\u021bie, ne vom imagina c\u0103 la Pite\u0219ti cade un asteroid de 500 m \u00een diametru\u201d. \u201eUn asteroid de 500 m \u00een diametru va lovi solul frumosului ora\u0219 Pite\u0219ti cu o vitez\u0103 apropiat\u0103 de cea de intrare, adic\u0103 de c\u00e2nd \u00eel vezi pe cer \u0219i p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd cade mai ai 5 secunde s\u0103 cau\u021bi telefonul \u0219i s\u0103 fugi\u201d, explic\u0103 \u00een termeni prieteno\u0219i \u0218onka, continu\u00e2nd: \u201eLa impactul cu solul, masa \u00een mi\u0219care rapid\u0103 care este asteroidul se opre\u0219te brusc \u0219i transfer\u0103 energie solului. Se face mai cald dec\u00e2t o zi de var\u0103, ating\u00e2ndu-se temperatura de minim 10.000 de grade \u0219i o presiune de 100 de milioane de ori mai mare dec\u00e2t cea normal\u0103. […] \u00cen aceste condi\u021bii, roca devine vapori, iar locul de impact \u00ee\u0219i m\u0103re\u0219te brusc diametrul, devenind un nor incandescent de 6 km \u00een diametru. […] Acum apare \u0219i groapa (craterul), care este de zece ori mai mare dec\u00e2t asteroidul care a picat \u0219i are o ad\u00e2ncime asem\u0103n\u0103toare cu m\u0103rimea acestuia […] Acum \u00eencepe s\u0103 conteze c\u00e2t de departe te afli de locul impactului. Norul imens de vapori de roc\u0103 \u0219i aer este la \u00eenceput mai fierbinte dec\u00e2t Soarele \u0219i face dou\u0103 lucruri rele. Emite lumin\u0103 \u2013 dac\u0103 te ui\u021bi \u00eenspre el orbe\u0219ti \u2013 \u0219i dup\u0103 ce se mai r\u0103ce\u0219te un pic emite c\u0103ldur\u0103 \u2013 dac\u0103 stai prea aproape, arzi. Nu emite c\u0103ldur\u0103 la \u00eenceput pentru c\u0103 \u00een asemenea condi\u021bii materia nu e transparent\u0103 la c\u0103ldur\u0103. Emite lumin\u0103 la \u00eenceput, dar, dup\u0103 ce se r\u0103ce\u0219te pe la 3.000 de grade, scap\u0103 \u0219i c\u0103ldura. Dac\u0103 stai la 20 km de locul de impact, vei vedea un nor incandescent cu diametrul de 6 km, de 86 de ori mai luminos dec\u00e2t Soarele. Dac\u0103 \u00eel prive\u0219ti orbe\u0219ti de 86 de ori mai mult dec\u00e2t dac\u0103 ai orbi privind la Soare. Dup\u0103 ce orbe\u0219ti vine \u0219i c\u0103ldura. La numai 0,3 secunde dup\u0103 impact vei sim\u021bi de 400 de ori mai mult\u0103 c\u0103ldur\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 sim\u021bi c\u00e2nd stai la Soare. La temperatura asta iau foc hainele, h\u00e2rtia, lemnul presat, iarba \u0219i pielea, totul dur\u00e2nd cam 90 de secunde. Nu e bine. Nu e bine deloc. […] \u00cen afar\u0103 de lumin\u0103 \u0219i c\u0103ldur\u0103 vei primi, dup\u0103 un minut de la impact, \u0219i v\u00e2nt cu vitez\u0103 de 2.000 km\/h. Toate cl\u0103dirile vor fi puse la p\u0103m\u00e2nt \u0219i, dac\u0103 ar mai exista, \u0219i p\u0103durile\u201d.<\/p>\n Dar cum ar reac\u021biona lumea dac\u0103 ar afla c\u0103 exist\u0103 certitudinea unei ciocniri iminente cu un obiect ceresc de dimensiuni mari? Poate cel mai bine este surprins acest aspect \u00een Don\u02c8t Look Up, un film \u00een care doi astronomi juca\u021bi de Leonardo DiCaprio \u0219i Jennifer Lawrence \u00eencearc\u0103 s\u0103 anun\u021be umanitatea despre o comet\u0103 care \u00eenainteaz\u0103 sup\u0103rat\u0103 spre P\u0103m\u00e2nt \u0219i care \u00een \u0219ase luni va lovi \u0219i va distruge Terra. \u00cencerc\u0103rile celor doi se lovesc de scepticism, ignoran\u021b\u0103, de politicieni care se g\u00e2ndesc la sondaje \u00eenainte de a ac\u021biona, de indivizi care atac\u0103 \u0219tiin\u021ba. Filmul realizat de Netflix, regizat de Adam McKay, a primit ajutorul cercet\u0103toarei NASA Amy Mainzer, investigatorul principal al NEOWISE (Near-Earth Object Wide-field Infrared Survey Explorer), un proiect care se folose\u0219te de un telescop spa\u021bial \u00een infraro\u0219u, care are ca misiune descoperirea, m\u0103surarea \u0219i catalogarea asteroizilor \u0219i a cometelor (din 2026, \u00een spa\u021biu va fi trimis\u0103 o versiune \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 a NEOWISE, NEO Surveyor care va urm\u0103ri cu aten\u021bie Sistemul Solar, sper\u00e2nd s\u0103 g\u0103seasc\u0103 90% dintre obiectele care sunt suficient de mari ca s\u0103 cauzeze daune severe la nivel regional. Obiectele NEO de peste 140 de metri \u00een diametru sunt obiecte cu poten\u021bial periculos). Exist\u0103 mai multe sc\u0103ri care m\u0103soar\u0103 pericolele poten\u021biale de impact ale unor obiecte apropiate de P\u0103m\u00e2nt (NEO \u2013 Near Earth Object, se afl\u0103 la sub 1,3 unit\u0103\u021bi astronomice fa\u021b\u0103 de Soare), cele mai folosite fiind scara Palermo \u0219i scara Torino (folose\u0219te descrieri mai simple). Scara Palermo combin\u0103 dou\u0103 tipuri de date, probabilitatea impactului \u0219i randamentul cinetic estimat, \u00eentr-o singur\u0103 valoare de periculozitate. Valorile \u00eentre -2 \u0219i 0 indic\u0103 situa\u021bii care merit\u0103 o monitorizare atent\u0103, un rating pozitiv (\u00een acest moment nu exist\u0103 obiecte catalogate astfel) \u00eensemn\u00e2nd un risc mai mare dec\u00e2t cel al pericolului de fond (+2, de exemplu, reprezint\u0103 un pericol de 100 de ori mai mare dec\u00e2t un eveniment de fundal). Unul dintre asteroizii mari cu poten\u021bial de impact este Bennu (500 m \u00een diametru), care are cele mai mari \u0219anse s\u0103 loveasc\u0103 Terra, destul de mici \u0219i numai dac\u0103 se produc anumite condi\u021bii pentru a se \u00eent\u00e2mpla asta, pe 24 septembrie 2182, o coliziune echival\u00e2nd cu 1.200 megatone TNT. Bennu a fost vizitat de misiune OSIRIS-Rex care a \u0219i atins suprafa\u021ba asteroidului \u0219i a colectat monstre de sol, de regolit, din punctul denumit Privighetoarea. Sonda a fost lansat\u0103 \u00een 2016 \u0219i este programat\u0103 s\u0103 revin\u0103 pe P\u0103m\u00e2nt anul viitor, pe 24 septembrie.<\/p>\n P\u00e2n\u0103 \u00een acest moment, au fost descoperite 27.440 de obiecte apropiate de Terra (NEO), doar 117 fiind comete. Dintre aceste obiecte, sistemul de probabilitate de impact al NASA urm\u0103re\u0219te 1.354 de asteroizi, majoritatea, peste 1.000, fiind sub 50 de metri \u00een diametru, \u0219i doar 18 fiind obiecte poten\u021bial periculoase, av\u00e2nd peste 140 metri \u00een diametru. Niciunul dintre ele \u00eens\u0103 nu reprezint\u0103 o amenin\u021bare pentru P\u0103m\u00e2nt. Asteroidul cu cele mai mari \u0219anse s\u0103 loveasc\u0103 Terra, de doar 5%, \u00een 2095, are doar 7 metri \u00een diametru.<\/p>\n Cum ne-am putea ap\u0103ra dac\u0103 s-ar afla c\u0103 un asteroid sau o comet\u0103 ar lovi P\u0103m\u00e2ntul? Sunt dou\u0103 op\u021biuni viabile, distrugerea sau devierea lor, majoritatea oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 spun\u00e2nd c\u0103 deflec\u021bia este de preferat. Devierea ar putea avea loc folosind un tractor gravita\u021bional (plasarea unei sonde spa\u021biale de c\u00e2teva tone pe orbita corpului amenin\u021b\u0103tor pentru a-i schimba traiectoria, schimbare ce se face \u00een c\u00e2\u021biva ani sau zeci de ani), vopsirea asteroidului (caut\u0103 s\u0103 influen\u021beze efectul Yarkovsky – se modific\u0103 cantitatea de c\u0103ldur\u0103 pe care o absoarbe asteroidul \u0219i \u00een acela\u0219i timp cantitatea pe care acesta o pierde \u00een spa\u021biu \u0219i care ac\u021bioneaz\u0103 ca un mini motor de rachet\u0103), sau impactorul cinetic ce presupune lovirea corpului cu un proiectil (f\u0103r\u0103 explozibil), a\u0219a cum va \u00eencerca sonda spa\u021bial\u0103 DART. Double Asteorid Redirection Test va \u00eencerca \u00een septembrie 2022 s\u0103 modifice traiectoria lui Dimorphos, o lun\u0103 a asteroidului Didymos. DART are o mas\u0103 de 500 de kilograme \u0219i va lovi obiectul de 160 de metri \u00een diametru cu o vitez\u0103 de 6,6 kilometri pe secund\u0103, urm\u00e2nd s\u0103-i scurteze durata orbitei, acum la 11,92 ore, cu 10 minute \u0219i s\u0103-l duc\u0103 mai aproape de Didymos.<\/p>\n Foto: NASA, ESA, Netflix, Editura Trei, Editura Nemira<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" O comet\u0103 care provoac\u0103 o reprezenta\u021bie vizual\u0103 impresionant\u0103 sau un asteroid care arde fastuos la contactul cu atmosfera pot deveni fotografii fabuloase. O mic\u0103 parte a acestor obiecte cere\u0219ti sunt \u00eens\u0103 capabile s\u0103 lase P\u0103m\u00e2ntul f\u0103r\u0103 \u201esuflare\u201d, s\u0103-l distrug\u0103 \u0219i s\u0103-l transforme \u00eentr-un pietroi dezolant. \u201e\u0218ansele ca pe morm\u00e2ntul meu sau al vostru s\u0103 fie […]\n","protected":false},"author":3,"featured_media":1195,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[53,4],"tags":[69,62,71,70,64,63,72,66,65,67,39,68],"class_list":["post-1194","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-sistemul-solar","tag-adrian-sonka","tag-asteroizi","tag-astrofizica","tag-astronomie","tag-ceres","tag-comete","tag-corp-ceresc","tag-near-shoemaker","tag-neil-degrasse-tyson","tag-rosetta","tag-sistem-solar","tag-stardust"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1194","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1194"}],"version-history":[{"count":21,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1194\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1220,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1194\/revisions\/1220"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1195"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1194"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1194"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1194"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/lenardo-dicaprio.jpg\")
<\/p>\n
\n\u201eEste un film despre negarea \u0219tiin\u021bei, despre oameni care o resping \u0219i despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 faci asta. Cred c\u0103 filmul vine \u00eentr-un moment \u00een care \u00eencrederea \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 a crescut, dar \u00een acela\u0219i timp vedem o groaz\u0103 de indivizi c\u0103rora nu le plac r\u0103spunsurile pe care \u0219tiin\u021ba le d\u0103. Uneori, ea ne spune c\u0103 ve\u0219tile nu sunt neap\u0103rat bune, sunt rele, iar uneori e \u0219i mai r\u0103u, uneori e vina noastr\u0103\u201d, a declarat Mainzer \u00eentr-un interviu acordat mindcraftstories.ro<\/a>. \u201eSe poate \u00eent\u00e2mpla foarte rar, poate o dat\u0103 la sute de milioane de ani, ca un obiect foarte mare s\u0103 loveasc\u0103 P\u0103m\u00e2ntul. Dar cu obiecte mai mici, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mult mai des, pentru c\u0103 sunt mult mai multe obiecte mici \u00een spa\u021biu. Apar din coliziuni. Asteroizii se lovesc, se sparg \u00een buc\u0103\u021bi \u0219i a\u0219a apar mult mai multe buc\u0103\u021bi mici. Atmosfera P\u0103m\u00e2ntului e foarte capabil\u0103 s\u0103 ne protejeze de obiecte sub circa 20 de metri diametru. Un mod de a te g\u00e2ndi la asta este c\u0103 aceste obiecte se mi\u0219c\u0103 cu o vitez\u0103 incredibil\u0103 raportat\u0103 la P\u0103m\u00e2nt, deci e destul de comun ca un obiect s\u0103 loveasc\u0103 planeta cu circa 65.000 de kilometri la or\u0103. C\u00e2nd te mi\u0219ti at\u00e2t de repede, atmosfera este, \u00een esen\u021b\u0103, un zid de c\u0103r\u0103mid\u0103. Chiar dac\u0103 e format\u0103 din gaze, e ca un perete \u0219i asteroidul se va sparge \u00een buc\u0103\u021bi, dac\u0103 are sub circa 20 de metri. Dac\u0103 e mai mare, sunt \u0219anse s\u0103 treac\u0103 prin atmosfer\u0103 cel pu\u021bin par\u021bial intact \u0219i s\u0103 loveasc\u0103 solul\u201d, a explicat cercet\u0103toarea american\u0103.<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/dart.jpg\")
<\/p>\n