{"id":1363,"date":"2022-03-09T16:32:59","date_gmt":"2022-03-09T14:32:59","guid":{"rendered":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?p=1363"},"modified":"2022-06-16T14:40:32","modified_gmt":"2022-06-16T12:40:32","slug":"interviu-catalina-curceanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/interviu-catalina-curceanu\/","title":{"rendered":"Curceanu, despre fizic\u0103 \u0219i astronomie, un interviu dedicat tinerilor pasiona\u021bi de \u0219tiin\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"<h3>C\u0103t\u0103lina Curceanu se \u201ejoac\u0103\u201d cu \u201enev\u0103zutul\u201d. \u00cel m\u0103soar\u0103, \u00eel pune s\u0103 interac\u021bioneze, \u00eel descoper\u0103. Un om de \u0219tiin\u021b\u0103 pasionat, care vrea s\u0103 explice teoriile, s\u0103 popularizeze fizica, C\u0103t\u0103lina Curceanu ne vorbe\u0219te despre g\u0103urile negre, mecanica cuantic\u0103, neutrini, \u00eentr-un interviu despre fizic\u0103 \u0219i astronomie, un interviu pe care \u00eel dedic\u0103 tinerilor pasiona\u021bi de \u0219tiin\u021b\u0103 din Rom\u00e2nia \u0219i Ucraina.<\/h3>\n<p style=\"text-align: center;\"><span style=\"font-size: 140%;\"><strong><span style=\"color: #ed1c24;\">&#8211;<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n<p><strong><span style=\"color: #b22222;\">Sorin Ion, Planetariul Bra\u0219ov:<\/span> Cum a\u021bi fost atras\u0103 de fizic\u0103?<\/strong><br \/>\n<strong><span style=\"color: #b22222;\">C\u0103t\u0103lina Curceanu:<\/span><\/strong> \u00cenc\u0103 de mic\u0103 eram foarte curioas\u0103 \u2013 \u00eentrebam mereu ce, cum, de ce. \u0218tiin\u021ba m-a pasionat practic dintotdeauna. Bunica mea locuia \u00eentr-o cas\u0103 izolat\u0103 la Media\u0219 \u0219i petreceam acolo verile cu familia. \u00cen nop\u021bile de var\u0103 \u2013 departe de luminile ora\u0219ului \u2013 se vedeau mii de stele. Le priveam cu tat\u0103l meu \u0219i continuam s\u0103 \u00eel \u00eentreb din ce sunt f\u0103cute, c\u00e2t de departe sunt, dac\u0103 mai exist\u0103 alte fiin\u021be \u00een Univers. Mi-a fost clar \u00eenc\u0103 de atunci c\u0103 voi studia \u0219tiin\u021ba. Am avut \u0219i norocul s\u0103 am profesori minuna\u021bi. Liceul l-am f\u0103cut la M\u0103gurele, Bucure\u0219ti, faimosul Liceu de Matematic\u0103 \u0219i Fizic\u0103 num\u0103rul 4, care era lipit de Facultatea de Fizic\u0103. Pasiunea mea pentru \u0219tiin\u021b\u0103 nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 creasc\u0103 \u0219i am ajuns a\u0219a la Facultatea de Fizic\u0103 de la M\u0103gurele (Bucure\u0219ti), practic mut\u00e2ndu-m\u0103, fa\u021b\u0103 de liceu, \u00een cl\u0103direa apropiat\u0103. La facultate, m-am specializat \u00een fizica particulelor elementare \u0219i fizica nuclear\u0103. Ah, fizica nuclear\u0103 este cea care explic\u0103, printre altele, ce se petrece \u00een inima stelelor, unde au loc procese de fuziune nuclear\u0103 care le men\u021bin \u00een via\u021b\u0103 pe o durat\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin lung\u0103, \u00een func\u021bie de masa stelei.<\/p>\n<p><strong>Ce e fizica, mecanica cuantic\u0103 \u0219i de ce avem nevoie de ea?<\/strong><br \/>\nNu e vorba c\u0103 avem nevoie de ea \u2013 fizica cuantic\u0103 este acolo, \u00een natur\u0103 \u0219i \u00een univers. Mecanica cuantic\u0103, teoria care s-a n\u0103scut acum circa 100 de ani, explic\u0103 comportamentul particulelor, al atomilor \u0219i al moleculelor \u2013 sisteme pentru care nu mai func\u021bioneaz\u0103 a\u0219a-numita mecanic\u0103 clasic\u0103 (cea a lui Galileo Galilei \u0219i a lui Newton). Faptul c\u0103 am reu\u0219it s\u0103 \u201edescoperim\u201d aceast\u0103 teorie ne ajut\u0103 s\u0103 o folosim inclusiv \u00een diverse tehnologii \u2013 precum tranzistorul &#8211; sau \u2013 se sper\u0103 \u2013 viitorul computer cuantic. Din acest punct de vedere, avem nevoie de ea \u2013 \u00een sensul c\u0103 acest lucru ne demonstreaz\u0103 c\u00e2t e de important\u0103 cercetarea fundamental\u0103, care descopera legile Naturii \u0219i ale Universului. Atunci c\u00e2nd le descoperi, reu\u0219e\u0219ti \u0219i s\u0103 le folose\u0219ti.<\/p>\n<figure id=\"attachment_1379\" aria-describedby=\"caption-attachment-1379\" style=\"width: 800px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"wp-image-1379 size-full\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/curceanu-penrose.jpg\" alt=\"Al\u0103turi de Sir Roger Penrose (maetematician \u0219i fizician distins cu Premiul Nobel \u00een 2020)\" width=\"800\" height=\"600\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/curceanu-penrose.jpg 800w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/curceanu-penrose-300x225.jpg 300w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/curceanu-penrose-768x576.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px\" \/><figcaption id=\"caption-attachment-1379\" class=\"wp-caption-text\">Al\u0103turi de Sir Roger Penrose (matematician \u0219i fizician distins cu Premiul Nobel \u00een 2020)<\/figcaption><\/figure>\n<p><strong>S\u0103 fie fizica, mecanica cuantic\u0103 o sperietoare pentru oameni pentru c\u0103 e greu de \u00een\u021beles sau pentru c\u0103 nu este explicat\u0103 \u00eendeajuns la \u0219coal\u0103 sau prin alte mijloace de diseminare?<\/strong><br \/>\nBun\u0103 \u00eentrebare! Fizica cuantic\u0103 nu este a\u0219a de u\u0219or de explicat, comportamentul particulelor \u2013 inclusiv dualismul und\u0103-corpuscul, sau suprapunerea de st\u0103ri, sunt fenomene cuantice cu care inclusiv noi, cercet\u0103torii, \u00eenc\u0103 ne lupt\u0103m s\u0103 le \u00een\u021belegem semnifica\u021bia. \u0218tim c\u0103 este a\u0219a \u0219i c\u0103 func\u021bioneaz\u0103, \u00eens\u0103 a\u0219a-numita interpretare a mecanicii cuantice este dezb\u0103tut\u0103. Cred \u00eens\u0103 c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, mecanica cuantic\u0103 nu este deloc bine explicat\u0103 \u2013 nici la \u0219coal\u0103, nici largului public. Ba mai mult, mul\u021bi sunt cei care dau explica\u021bii\u2026 aiurea sau chiar \u00een\u0219el\u0103toare. Precum vindecarea cuantic\u0103, creierul cuantic \u0219i a\u0219a mai departe. O lume de \u0219arlatani cuantici. Ar fi necesar\u0103 o educa\u021bie cuantic\u0103, \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile \u0219colilor. Pentru aceasta \u00eens\u0103 avem nevoie de profesori preg\u0103ti\u021bi \u2013 capabili s\u0103 explice aceast\u0103 teorie minunat\u0103.<\/p>\n<p><strong>Cum crede\u021bi c\u0103 este f\u0103cut\u0103 promovarea \u0219tiin\u021bei \u00een zilele noastre?<\/strong><br \/>\nLumea este din ce \u00een ce mai orientat\u0103 spre o pseudo\u015ftiin\u0163\u0103 de larg consum. Promovarea \u015ftiin\u0163ei de multe ori este o pseudo-promovare \u2013 de exemplu multe din transmisiunile de la TV care chipurile ar vorbi despre \u015ftiin\u0163\u0103 sunt senza\u0163ionaliste, false sau, \u015fi mai r\u0103u, mistice! S-au re\u00eentors ghicitorii \u015fi magii&#8230; Politicienii, care mai de care, vorbesc despre importan\u021ba \u015ftiin\u0163ei \u2013 pu\u021bini \u00eens\u0103 \u015ftiu ce este \u015fi ce face \u015ftiin\u0163a&#8230; \u015fi asta, pe l\u00e2ng\u0103 a fi un p\u0103cat, este un pericol!!!<\/p>\n<p><strong>La ce proiecte lucra\u021bi \u00een acest moment?<\/strong><br \/>\nUnul de fizic\u0103 nuclear\u0103 \u2013 cu un experiment, SIDDHARTA-2, la acceleratorul DAFNE de la laboratorul la care lucrez de la Frascati la INFN-LNF. \u00cen acest experiment gener\u0103m atomi exotici, \u00eenlocuind electronii cu kaoni (particule generate la accelerator formate din cuarci \u2013 unul dintre ace\u0219tia este a\u0219a-numitul cuarc \u201estrange\u201d, care nu exist\u0103 \u00een materia normal\u0103). Studiul acestor atomi exotici ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine interac\u021biunea nuclear\u0103 puternic\u0103 \u00eentre cuarci, inclusiv stelele de neutroni, care ar putea avea \u00een interior cuarci \u201estrange\u201d.<br \/>\nAl doilea experiment este de mecanic\u0103 cuantic\u0103, la laboratorul subteran de la Gran Sasso. Experimentul VIP are obiectivul de a m\u0103sura eventuale semnale ale unei teorii dincolo de mecanica cuantic\u0103. \u00cencerc\u0103m s\u0103 form\u0103m atomi care nu respecta bine-cunoscutul Principiu de Excluziune a lui Pauli (n.n. &#8211; doi fermioni identici nu pot ocupa aceea\u0219i stare cuantic\u0103 simultan) \u0219i s\u0103 descoperim semnale ale unei teorii care modific\u0103 actuala teorie cuantic\u0103 (a\u0219a-numitele modele de colaps dinamic).<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-1380 aligncenter\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/catalina-curceanu-munca.jpg\" alt=\"\" width=\"821\" height=\"610\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/catalina-curceanu-munca.jpg 821w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/catalina-curceanu-munca-300x223.jpg 300w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/catalina-curceanu-munca-768x571.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 821px) 100vw, 821px\" \/><\/p>\n<p><strong>De ce crede\u021bi c\u0103 s-a \u201dsperiat\u201d Albert Einstein de principiul incertitudinii?<\/strong><br \/>\nLui Albert Einstein nu i-a pl\u0103cut \u00een final noua teorie la care a contribuit \u00een mod semnificativ (prin explica\u021bia pe care a dat-o efectului fotoelectric) \u00eentruc\u00e2t mecanica cuantic\u0103 este o teorie probabilistic\u0103 \u2013 nu putem \u0219ti, de exemplu, c\u00e2nd o particul\u0103 se dezintegreaz\u0103 \u2013 putem doar calcula via\u021ba medie. Adic\u0103, unele particule se pot dezintegra \u00eentr-un minut, altele \u00een 10 zile. Einstein dorea o teorie care s\u0103 fie deterministic\u0103, o teorie obiectiv\u0103, crez\u00e2nd c\u0103 exist\u0103 variabile ascunse care \u2013 dac\u0103 le-am cunoa\u0219te \u2013 ne-ar ajuta s\u0103 avem aceast\u0103 nou\u0103 teorie \u00een locul mecanicii cuantice. Ar fi multe de spus, dar nu vreau s\u0103 scriu un tratat.<\/p>\n<p><strong>S\u0103 \u00eensemne un Model Standard complet o revolu\u021bie la fel de mare \u00een fizic\u0103 ca \u0219i relativitatea general\u0103? Ar avea acela\u0219i impact pentru lucruri pe care le vom inventa sau inova \u00een viitor?<\/strong><br \/>\nModelul Standard are la baz\u0103 teoria relativit\u0103\u021bii \u0219i mecanica cuantic\u0103. Nu sunt teorii diferite!!! Deci, c\u00e2nd vorbim de Modelul Standard implicit vorbim de teoria relativit\u0103\u021bii restr\u00e2nse. Relativitatea general\u0103 pe de alt\u0103 parte este o teorie care are de-a face cu gravita\u021bia \u2013 aceasta nu este con\u021binut\u0103 \u00een Modelul Standard care explic\u0103 trei din patru interac\u021biuni pe care le cunoa\u0219tem: nucleara tare, nucleara slab\u0103 \u0219i electromagnetic\u0103. Relativitatea general\u0103 leag\u0103 spa\u021biul \u0219i timpul de con\u021binutul de materie \u0219i energie din Univers.<br \/>\nModelul Standard este o teorie pe care o folosim s\u0103 explic\u0103m materia \u0219i \u201efor\u021bele\u201d (mai pu\u021bin gravita\u021bia) pe care le cunoa\u0219tem. \u00cen acest sens, o folosim deja \u00een \u00een\u021belegerea fenomenelor naturii \u0219i, de exemplu, \u00een multe aplica\u021bii mai mult sau mai pu\u021bin direct, precum ar fi acceleratoarele de particule, care sunt folosite at\u00e2t pentru studiul legilor naturii dar \u0219i \u00een terapia cancerului, \u00een a\u0219a-numita tehnic\u0103 de terapie cu protoni (sau ioni de carbon). O alt\u0103 aplica\u021bie indirect\u0103 este cea a tomografiei cu emisie de pozitroni, care reconstruie\u0219te o imagine tri-dimensional\u0103 a interiorului corpului nostru folosind pozitronii (antiparticulele electronilor) emi\u0219i \u00een procese radioactive (\u0219i aici ar fi multe de povestit).<\/p>\n<p><strong>De c\u00e2teva decenii putem vedea lumea \u0219i altfel, nu numai cu ajutorul undelor electromagnetice, m\u0103sur\u00e2nd undele gravita\u021bionale sau vizualiz\u00e2nd urmele l\u0103sate de neutrini. Ce au adus \u00een plus cele dou\u0103 noi posibilit\u0103\u021bi de observa\u021bie a cosmosului?<\/strong><br \/>\nEste \u00eentr-adev\u0103r o revolu\u021bie: posibilitatea de exemplu de a observa Universul cu unde gravita\u021bionale ne ajut\u0103 s\u0103 vedem lucruri care erau invizibile cu undele electromagnetice, precum sisteme binare de g\u0103uri negre. O hart\u0103 a Universului \u00een unde gravita\u021bionale (sau neutrini)! Cine \u0219tie ce descoperim? Poate vom vedea un Univers diferit fa\u021b\u0103 de cel electromagnetic. Este foarte interesant \u2013 a\u0219a-numita astronomie multi-mesager.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-1381 aligncenter\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/catalina-curceanu-mare.jpg\" alt=\"\" width=\"1211\" height=\"802\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/catalina-curceanu-mare.jpg 1211w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/catalina-curceanu-mare-300x199.jpg 300w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/catalina-curceanu-mare-1024x678.jpg 1024w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/catalina-curceanu-mare-768x509.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 1211px) 100vw, 1211px\" \/><\/p>\n<p><strong>Am primit o \u00eentrebare la Planetariul Bra\u0219ov, care m-a l\u0103sat f\u0103r\u0103 r\u0103spuns: \u201dDe ce exist\u0103 neutrini?\u201d&#8230;<\/strong><br \/>\nLa fel de bine am putea s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m de ce exist\u0103 electroni sau cuarci! \u00centrebarea nu este de ce exist\u0103, ci care sunt propriet\u0103\u021bile \u0219i interac\u021biunile. Neutrinii sunt cele mai fascinante particule din Modelul Standard. \u0218tim c\u0103 au mas\u0103 (oscila\u021bia neutrinilor) dar este at\u00e2t de mic\u0103 c\u0103 nu am fost capabili s\u0103 o m\u0103sur\u0103m p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Nu \u0219tim dac\u0103 neutrinii \u0219i antineutrinii sunt particule diverse sau una \u0219i aceea\u0219i particul\u0103. R\u0103spunsul la aceste \u00eentreb\u0103ri are de a face inclusiv cu misterul dispari\u021biei antimateriei din Univers imediat dup\u0103 Big Bang. Acesta este explicat prin posibila diferen\u021b\u0103 \u00eentre legile de comportament ale materiei fa\u021b\u0103 de cele ale antimateriei. \u00cenc\u0103 nu \u0219tim cum se comport\u0103 neutrinii \u0219i mai multe experimente \u00eencearc\u0103 s\u0103 descopere acest lucru.<\/p>\n<p><strong>Este gravita\u021bia o for\u021b\u0103? Sau este o deformare a spa\u021biu-timpului generat\u0103 de obiectele cu mas\u0103? Ce ar \u00eensemna de fapt descoperirea particulei purt\u0103toare a interac\u021biunilor gravita\u021bionale?<\/strong><br \/>\nDepinde de teorie. \u00cen cea a lui Newton este o for\u021b\u0103. \u00cen cea mai recent\u0103, a lui Einstein, este o deformare a geometriei spa\u021biului \u0219i a timpului generat\u0103 de materie \u0219i energie. \u00cen viitor \u2013 dac\u0103 vom reu\u0219i s\u0103 descoperim o teorie cuantic\u0103 a gravita\u021biei \u2013 ar putea fi o interac\u021biune care are un intermediar: gravitonul! Relativitatea general\u0103 nu este o teorie cuantic\u0103, ci clasic\u0103! Nu \u0219tim \u00eenc\u0103 deci dac\u0103 exist\u0103 o teorie cuantic\u0103 a gravita\u021biei \u2013 dac\u0103 am descoperi gravitonul ar fi implicit o demonstra\u021bie a existen\u021bei acestei teorii. Exist\u0103 mai multe versiuni: precum teoria corzilor (string) sau quantum loop, \u00eens\u0103 nu \u0219tim dac\u0103 una dintre ele este corect\u0103 sau nu. Sunt \u00eenca multe de f\u0103cut \u0219i de descoperit \u0219i multe experimente la ora actual\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 pa\u0219i \u00eenainte \u00een aceast\u0103 direc\u021bie.<\/p>\n<p><strong>Se vorbe\u0219te despre g\u0103urile negre c\u0103 au singularit\u0103\u021bi, zone ce nu pot fi descrise de ecua\u021bii&#8230; Totu\u0219i sunt g\u0103uri negre de mai multe m\u0103rimi, drept urmare ar p\u0103rea normal ca \u00een centru s\u0103 aib\u0103 singularit\u0103\u021bi diferite. Este vorba de un punct de singularitate, de o zon\u0103 cu densitate \u0219i mas\u0103 uria\u0219e, de un obiect comprimat foarte puternic dar care nu ajunge niciodat\u0103 un punct sau de o ruptur\u0103 a spa\u021biu-timpului?<\/strong><br \/>\nNu \u0219tim! Teoria actual\u0103 nu este capabil\u0103 s\u0103 ne spun\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een interiorul unei g\u0103uri negre, tocmai pentru c\u0103 se ajunge la o singularitate \u2013 o deformare f\u0103r\u0103 limite a spa\u021biului \u0219i a timpului asociat\u0103 cu gravita\u021bie infinit\u0103. Gravita\u021bie infinit\u0103 este f\u0103r\u0103 sens! Aceasta este o limit\u0103 a teoriei \u2013 relativitatea general\u0103 a lui Einstein. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu vom cunoa\u0219te teoria capabil\u0103 s\u0103 descrie g\u0103urile negre nu vom avea r\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare fascinant\u0103.<\/p>\n<p><strong>Undeva \u00een cartea lui Martin Bojowald, Ce a fost \u00eenainte de Big Bang, se spune c\u0103 g\u0103urile negre sunt de fapt singularit\u0103\u021bi temporale, un punct \u00een timp \u0219i nu un punct \u00een spa\u021biu a\u0219a cum este de fapt centrul unei stele. Explic\u0103 asta mai bine spa\u021biu-timpul din jurul \u0219i din interiorul g\u0103urii negre?<\/strong><br \/>\nCum spuneam, nu \u0219tim ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een interiorul unei g\u0103uri negre. De \u00eendat\u0103 ce trecem de orizontul evenimentelor teoria noastr\u0103 nu mai are valabilitate. Putem specula \u2013 dar nu \u0219tim c\u00e2t de mare adevar exist\u0103 \u00een aceste specula\u021bii. Trebuie s\u0103 descoperim noua teorie.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-1382 aligncenter\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/curceanu-fizica.jpg\" alt=\"\" width=\"1368\" height=\"960\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/curceanu-fizica.jpg 1368w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/curceanu-fizica-300x211.jpg 300w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/curceanu-fizica-1024x719.jpg 1024w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/curceanu-fizica-768x539.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 1368px) 100vw, 1368px\" \/><\/p>\n<p><strong>Dac\u0103 trimitem pe cineva \u00eentr-o gaur\u0103 neagr\u0103, noi cei de pe P\u0103m\u00e2nt nu vom \u0219ti niciodat\u0103 c\u00e2nd cel aflat la orizontul evenimentelor a trecut dincolo, ni se va p\u0103rea o infinitate. Cum am putea afla \u00een situa\u021bia asta ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 l\u00eeng\u0103 orizontul evenimentelor \u0219i \u00een gaura neagr\u0103?<\/strong><br \/>\nDa, bun\u0103 \u00eentrebare. La fel ca \u00een filmul Interstellar \u2013 unde 1 or\u0103 pe planeta respectiv\u0103 erau 7 ani pentru cei de acasa. Din acest motiv se sper\u0103 la studiul g\u0103urilor negre microscopice \u2013 dac\u0103 exist\u0103 (\u0219i nu suntem deloc siguri c\u0103 ar exista). Acestea se evapor\u0103 (radia\u021bia lui Hawking) \u2013 \u00een timpi scur\u021bi, \u0219i ne-ar ajuta s\u0103 studiem g\u0103urile negre practic \u00een laborator. Dar la ora actual\u0103 este science-fiction \u0219i nu suntem deloc siguri c\u0103 vom reu\u0219i s\u0103 studiem acest gen de g\u0103uri negre. Totu\u0219i, nu avem nevoie s\u0103 mergem noi \u00een\u0219ine c\u0103tre g\u0103urile negre, studiul radia\u021biei emise de materia capturat\u0103 de g\u0103urile negre precum \u0219i al undelor gravita\u021bionale este suficient. Cu experimente din ce \u00een ce mai precise vom reu\u0219i s\u0103 studiem g\u0103urile negre din ce \u00een ce mai bine \u0219i cine \u0219tie ce surprize vom avea!<\/p>\n<p><strong>Gravita\u021bia cuantic\u0103 cu bucle, teoria corzilor (cu variantele sale), cosmologia ciclic\u0103 conform\u0103 (conformal cyclic cosmology, modelul lui Roger Penrose). Care pare a descrie mai bine evolu\u021bia Universului?<\/strong><br \/>\nNu am preferin\u021be. Eu mi-a\u0219 dori s\u0103 putem dezvolta experimente \u00een laborator sau observa\u021bii astronomice care s\u0103 ne \u00eendrume.<\/p>\n<p><strong>Crede\u021bi c\u0103 teoretic am ajuns foarte sus dar \u00eenc\u0103 nu putem s\u0103 fim acolo \u0219i din punct de vedere tehnic? Lipsesc doar banii, investi\u021biile masive \u00een cercetare\/dezvoltare, pentru a face aceste \u201dupgrade-uri\u201d?<\/strong><br \/>\nCred c\u0103 da. Dac\u0103 s-ar investi mai mult \u00een cercetare am putea face lucruri minunate. O c\u0103l\u0103torie mai rapid\u0103 spre Marte sau am putea tr\u0103i mai bine inclusiv pe P\u0103m\u00e2nt. Cercetarea fundamental\u0103 este un adev\u0103rat motor al viitorului \u2013 doar a\u0219a o \u021bar\u0103 poate progresa. Din acest punct de vedere Rom\u00e2nia este mult \u00een urm\u0103 \u2013 investe\u0219te \u00een cercetare o parte extrem de mic\u0103 din buget, de circa 10 ori mai mic\u0103 dec\u00e2t statele avansate din acest punct de vedere. \u0218i se vede!<\/p>\n<p><strong>Nimic nu poate c\u0103l\u0103tori cu o vitez\u0103 mai mare dec\u00e2t cea a luminii, ba mai mult, nici m\u0103car nu se poate atinge viteza at\u00e2ta timp c\u00e2t \u201dc\u0103l\u0103torul\u201d are mas\u0103. S\u0103 r\u0103m\u00e2nem pesimi\u0219ti c\u0103 nu putem circula nici m\u0103car spre sisteme solare apropiate s\u0103 nu mai vorbim de alte galaxii?<\/strong><br \/>\nNimic nu este imposibil (at\u00e2ta vreme c\u00e2t e compatibil cu legile fizicii). R\u0103m\u00e2ne ca tinerii care ne citesc s\u0103 devin\u0103 pasiona\u021bi de aceste \u00eentreb\u0103ri \u2013 poate chiar ei vor descoperi metoda de a c\u0103l\u0103tori prin Univers cu viteze mult mai mari!<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: left;\">C\u0103t\u0103lina Curceanu este o fizician\u0103 rom\u00e2n\u0103 n\u0103scut\u0103 la Bra\u0219ov (stabilit\u0103 \u00een Italia), absolvent\u0103 a Facult\u0103\u021bii de Fizic\u0103 din cadrul Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti (\u0219ef\u0103 de promo\u021bie), cu specializare \u00een fizica particulelor elementare \u0219i fizica nuclear\u0103. Este cercet\u0103tor principal \u00een fizica experimental\u0103 la Laboratori Nazionali di Frascati &#8211; Institutul Na\u021bional de Fizic\u0103 Nuclear\u0103 din Italia, unde s-a axat pe studiul experimental al fizicii nucleare \u0219i al cromodinamicii cuantice de energii joase, fiind autoarea a peste 300 de articole \u0219tiin\u021bifice. De\u021bine numeroase premii importante printre care Emmy Noether Distinction for Women in Physics acordat de European Physical Society, Visiting International Scholar Awards (VISAs), Ordinul \u201eMeritul Cultural\u201d \u00een grad de Cavaler conferit de pre\u0219edintele Rom\u00e2niei Klaus Iohannis sau Tusculanae Scientiae. Popularizeaz\u0103 \u0219i promoveaz\u0103 cu pasiune \u0219tiin\u021ba, fiind \u0219i autoarea unei c\u0103r\u021bi, Dai buchi neri all&#8217;adroterapia. Un viaggio nella fisica moderna, \u00een italian\u0103, pe care sper\u0103 s\u0103 o publice \u00eentr-un viitor \u0219i \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>C\u0103t\u0103lina Curceanu se \u201ejoac\u0103\u201d cu \u201enev\u0103zutul\u201d. \u00cel m\u0103soar\u0103, \u00eel pune s\u0103 interac\u021bioneze, \u00eel descoper\u0103. Un om de \u0219tiin\u021b\u0103 pasionat, care vrea s\u0103 explice teoriile, s\u0103 popularizeze fizica, C\u0103t\u0103lina Curceanu ne vorbe\u0219te despre g\u0103urile negre, mecanica cuantic\u0103, neutrini, \u00eentr-un interviu despre fizic\u0103 \u0219i astronomie, un interviu pe care \u00eel dedic\u0103 tinerilor pasiona\u021bi de \u0219tiin\u021b\u0103 din Rom\u00e2nia [&#8230;]\n","protected":false},"author":3,"featured_media":1378,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[53,9,7],"tags":[82,84,83,87,85,86,88],"class_list":["post-1363","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-interviuri","category-terra","tag-catalina-curceanu","tag-cuantica","tag-fizica","tag-interviu","tag-mecanica","tag-particule","tag-stiinta"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1363","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1363"}],"version-history":[{"count":47,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1363\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1508,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1363\/revisions\/1508"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1378"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1363"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1363"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1363"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}