![\"\"](\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/changE3-1024x830.jpg\")
Cum se vede Luna de pe P\u0103m\u00e2nt.<\/strong> <\/span>Satelitul nostru cenu\u0219iu este o \u201eminge\u201d pietroas\u0103 cu un diametru de aproape 3.500 de kilometri, de 3,6 ori mai mic dec\u00e2t al P\u0103m\u00e2ntului, cu o mas\u0103 de doar 0.01 din cea a Terrei, cu o atmosfer\u0103 aproape inexistent\u0103. Prin anul 1200, conform lui Albertus Magnus, \u00eenv\u0103\u021bat din Evul Mediu, p\u0103rea c\u0103 pe Lun\u0103 se vede un monstru cu fa\u021ba \u00eendreptat\u0103 spre apus care c\u0103ra \u00een spate un copac. Acum, \u0219tim c\u0103 satelitul nostru este br\u0103zdat de cratere, mun\u021bi, \u201em\u0103ri\u201d, aceea\u0219i fa\u021b\u0103 a Lunii, fa\u021ba vizibil\u0103, fiind \u00eendreptat\u0103 tot timpul spre P\u0103m\u00e2nt. De pe Terra se vede jum\u0103tate din suprafa\u021ba selenar\u0103 (de fapt, datorit\u0103 libra\u021biei, putem observa \u00een total 59%) pentru c\u0103 Luna se afl\u0103 \u00een rota\u021bie sincron\u0103, se rote\u0219te \u00een jurul axei sale \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 de timp c\u00e2t \u00eei ia s\u0103 efectueze o revolu\u021bie \u00een jurul P\u0103m\u00e2ntului (aprox. 27,3 zile). Cum se vede P\u0103m\u00e2ntul de pe Lun\u0103.<\/strong><\/span> P\u0103m\u00e2ntul trece prin acelea\u0219i faze ca \u0219i Luna, P\u0103m\u00e2nt plin, \u00een sc\u0103dere, Nou \u0219i \u00een cre\u0219tere, aceste faze fiind complementare cu cele ale satelitului nostru, de exemplu c\u00e2nd e Lun\u0103 plin\u0103 pentru P\u0103m\u00e2nt, Terra e \u00een faz\u0103 de P\u0103m\u00e2nt nou pentru Lun\u0103. Spre deosebire de Lun\u0103, Terra nu arat\u0103 aceea\u0219i fa\u021b\u0103 observatorului pentru c\u0103 se rote\u0219te \u00een jurul axei ei la fiecare 24 de ore, de pe Lun\u0103 put\u00e2ndu-se vedea toat\u0103 suprafa\u021ba P\u0103m\u00e2ntului. Se poate observa cum norii se mi\u0219c\u0103 schimb\u00e2ndu-\u0219i aspectul, p\u0103r\u021bi din marginile continentelor, oceanele albastre sau ghe\u021barii de la poli. P\u0103m\u00e2ntul e mai sus pe cer cu c\u00e2t te apropii de ecuatorul selenar, cobor\u00e2nd spre orizont c\u00e2nd urci spre poli. Cel mai impresionant lucru este faptul c\u0103, privind cerul Lunii, dac\u0103 e\u0219ti \u00eentre paralelele de 85\u00ba latitudine nordic\u0103 \u0219i sudic\u0103, P\u0103m\u00e2ntul nu dispare niciodat\u0103 de pe el. Deci, Terra, de pe locul nostru de observa\u021bii de pe Lun\u0103 este mereu pe cer! Din cauza faptului c\u0103 orbita Lunii este \u00eenclinat\u0103 la 5,1\u00ba fa\u021b\u0103 de planul orbitei P\u0103m\u00e2ntului, Terra se mi\u0219c\u0103 deasupra \u0219i sub ecliptic\u0103 \u00een timpul unei luni cu c\u00e2te 5 grade. \u00cen plus, Luna are un perigeu cu valori \u00eentre 356.400 \u0219i 370.400 km \u0219i un apogeu, \u00eentre 404.000 \u0219i 406.700 km, c\u00e2nd este mai aproape de Terra mi\u0219c\u00e2ndu-se cu viteze mai mari pe orbit\u0103. Cei doi parametri determin\u0103 P\u0103m\u00e2ntul s\u0103 deseneze lunar o mic\u0103 elips\u0103 \u00een cerul Lunii, o elips\u0103 de aproximativ 15\u00ba lungime.<\/p>\n Cum se v\u0103d stelele de pe P\u0103m\u00e2nt.<\/strong> <\/span>Astrele care \u00eemp\u00e2nzesc bolta cereasc\u0103 se observ\u0103 doar noaptea (o parte din ele, \u00een timpul eclipselor totale de Soare, \u0219i ziua) \u0219i apar ca ni\u0219te puncte luminoase care sclipesc. Ele ajung s\u0103 fie v\u0103zute de observatorii tere\u0219tri av\u00e2nd lumina tremur\u0103toare sau intermitent\u0103 din cauza atmosferei, care modific\u0103 traiectoria direct\u0103 a razelor stelare care vine din locuri \u00eendep\u0103rtate din spa\u021biu. Cu c\u00e2t stelele sunt mai aproape de orizont sau atmosfera e mai umed\u0103, cu at\u00e2t mai mult sclipesc stelele. Cum se v\u0103d stelele de pe Lun\u0103.<\/strong><\/span> Pe Lun\u0103 nu exist\u0103 atmosfer\u0103 care s\u0103 \u00eempr\u0103\u0219tie lumina a\u0219a cum este pe P\u0103m\u00e2nt. Neexist\u00e2nd acest strat care s\u0103 interac\u021bioneze cu lumina de la Soare, cerul este negru \u0219i \u00een timpul zilei. Stelele nu sclipesc pentru c\u0103 nu exist\u0103 atmosfer\u0103, dar pentru a fi v\u0103zute trebuie ca ochii s\u0103 fie proteja\u021bi at\u00e2t de lumina venit\u0103 de la Soare c\u00e2t \u0219i de cea reflectat\u0103 de suprafa\u021ba lunar\u0103, suprafa\u021b\u0103 care este, chiar \u0219i av\u00e2nd un albedo mai mic dec\u00e2t cel al Terrei, mult mai luminoas\u0103 dec\u00e2t stelele. Cum se v\u0103d Soarele \u0219i planetele de pe P\u0103m\u00e2nt.<\/span><\/strong> Soarele, ca de altfel \u0219i planetele, are o mi\u0219care prograd\u0103, pe cerul P\u0103m\u00e2ntului ap\u0103r\u00e2nd c\u0103 se mi\u0219c\u0103 dinspre Est \u00eenspre Vest, pe ecliptic\u0103. Uneori, planetele apar c\u0103 se mi\u0219c\u0103 \u00een sens invers, retrograd. \u00cen cazul lui Marte, planeta pe care diavolii de praf r\u0103t\u0103cesc pe suprafa\u021ba de\u0219ertic\u0103, aceast\u0103 mi\u0219care aparent\u0103, aceast\u0103 iluzie, are loc odat\u0103 la aproximativ doi ani, atunci c\u00e2nd, \u00een mi\u0219carea pe orbit\u0103, P\u0103m\u00e2ntul ajunge din urm\u0103 Marte \u0219i-l face pe acesta s\u0103 par\u0103 c\u0103 se mi\u0219c\u0103 invers pentru aproape 2 luni. De obicei, planetele apar noaptea, uneori \u00eens\u0103 \u00ee\u0219i fac sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba \u00eenaintea zorilor sau seara, \u201efugind\u201d de Soare, cum e cazul Luceaf\u0103rului. Cum se v\u0103d Soarele \u0219i planetele de pe Lun\u0103.<\/span><\/strong> Pe cerul Lunii, Soarele \u0219i planetele se mi\u0219c\u0103 tot dinspre est spre vest, cu c\u00e2t e\u0219ti mai aproape de Ecuatorul lunar cu at\u00e2t aceste astre fiind mai sus pe cer, la paralela de 45 de grade, ele oscil\u00e2nd pu\u021bin deasupra \u0219i dedesubtul acestei \u00een\u0103l\u021bimi pe cer. Diametrul aparent al Soarelui sufer\u0103 modific\u0103ri \u0219i c\u00e2nd suntem pe Lun\u0103, bine\u00een\u021beles din cauza faptului c\u0103 Luna poate fi mai aproape sau mai departe de Soare \u00een func\u021bie de distan\u021ba dintre P\u0103m\u00e2nt \u0219i steaua din centrul Sistemului Solar. Soarele, pe Lun\u0103, este tot timpul alb pentru c\u0103 nu exist\u0103 atmosfera. Nu-l putem privi direct, fiind foarte str\u0103lucitor.<\/p>\n Cum se v\u0103d eclipsele de pe P\u0103m\u00e2nt.<\/strong><\/span> De pe Terra putem observa dou\u0103 tipuri de eclipse, de Soare \u0219i de Lun\u0103. Eclipsa de Lun\u0103 are loc atunci c\u00e2nd satelitul nostru dispare \u00een umbra P\u0103m\u00e2ntului, din moment ce planeta se interpune \u00eentre satelit \u0219i sursa sa luminoas\u0103. Eclipsa de Soare are loc atunci c\u00e2nd Luna intr\u0103 \u00eentre Soare \u0219i P\u0103m\u00e2nt, ascunz\u00e2nd par\u021bial sau total steaua de privirea observatorilor de pe Terra. \u00cen cazul unei eclipse totale, \u00een faza de totalitate pot fi v\u0103zute cele mai str\u0103lucitoare astre, dar \u0219i proeminen\u021bele solare sau corona. O eclips\u0103 total\u0103 de Lun\u0103 este diferit\u0103 vizual fa\u021b\u0103 de una solar\u0103. Se observ\u0103 noaptea \u0219i nu este nevoie de protec\u021bie. Urm\u0103rind mi\u0219carea Lunii pe cer, ea se \u00eentunec\u0103 treptat, apoi cap\u0103t\u0103 o nuan\u021b\u0103 ro\u0219iatic\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin \u00eenchis\u0103, pentru ca, dup\u0103 c\u00e2teva ore, s\u0103-\u0219i recapete aspectul normal. Nuan\u021ba ro\u0219iatic\u0103 este dat\u0103 de atmosfera Terrei, gazele din care este alc\u0103tuit\u0103 \u00eempr\u0103\u0219tiind mai mult componenta albastr\u0103 a luminii dec\u00e2t pe cea ro\u0219ie, astfel c\u0103 razele care ajung la Lun\u0103 o coloreaz\u0103 \u00een tente s\u00e2ngerii.<\/p>\n Cum se v\u0103d eclipsele de pe Lun\u0103.<\/span> <\/strong>C\u00e2nd pe P\u0103m\u00e2nt e eclips\u0103 de Soare, am putea spune c\u0103 pe Lun\u0103 are loc o eclips\u0103 de P\u0103m\u00e2nt. Dar, \u00een acest caz, P\u0103m\u00e2ntul nu intr\u0103 \u00een umbra Lunii, umbra \u0219i penumbra acesteia fiind prea mici pentru a acoperi toat\u0103 planeta. De pe Lun\u0103 am vedea cum penumbra \u0219i umbra Lunii se deplaseaz\u0103 pe P\u0103m\u00e2nt rapid, diametrul penumbrii put\u00e2nd ajunge p\u00e2n\u0103 la 7.300 kilometri, iar cel al umbrii la maximum 268 de kilometri, \u00een cazul unei eclipse totale, sau 375 kilometri \u00een cazul unei eclipse anulare.<\/p>\n Pe Lun\u0103 e eclips\u0103 de Soare atunci c\u00e2nd pe P\u0103m\u00e2nt e eclips\u0103 de Lun\u0103. Pe Lun\u0103, o eclips\u0103 de Soare poate dura \u00een total peste 5 ore, asta \u0219i pentru c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul are un diametru aparent de aproape 4 ori mai mare. \u0218i chiar dac\u0103 Terra poate acoperi lejer Soarele, pe Lun\u0103 nu exist\u0103 eclipse totale \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului. O eclips\u0103 total\u0103 de Soare pe Lun\u0103 arat\u0103 aproape la fel cum arat\u0103 o eclips\u0103 anular\u0103 pe P\u0103m\u00e2nt, nu pentru c\u0103 Soarele nu ar fi acoperit \u00een totalitate, ci pentru c\u0103 atmosfera refract\u0103 lumina, P\u0103m\u00e2ntul fiind \u00eencercuit de un inel de lumin\u0103 solar\u0103. Conform calculelor, conul de umbr\u0103 \u00een care nu exist\u0103 lumin\u0103 solar\u0103 refractat\u0103 are o lungime de 40 de raze terestre, pe c\u00e2nd distanta Lun\u0103-P\u0103m\u00e2nt variaz\u0103 \u00eentre 56 \u0219i 63,8 raze terestre, deci Luna va fi mereu cufundat\u0103 \u00een lumin\u0103 refractat\u0103 de atmosfera terestr\u0103 \u00een timpul eclipselor de Soare. \u00cen plus, lumina are tent\u0103 ro\u0219iatic\u0103 din cauza difuziei atmosferice produs\u0103 de \u00eempr\u0103\u0219tierea luminii de c\u0103tre moleculele \u0219i aerosolii din aer, lumina albastr\u0103 fiind mai mult dispersat\u0103 dec\u00e2t cea ro\u0219ie.<\/p>\n Cum se v\u0103d meteorii pe P\u0103m\u00e2nt.<\/strong><\/span> Metorii sunt observa\u021bi de obicei c\u00e2nd au loc ploi de stele, curentul de meteori cel mai v\u0103zut fiind Perseidele, care are maximul \u00een perioada 12-13 august. De cele mai multe ori sunt observate ni\u015fte d\u00e2re luminoase, pentru perioade foarte scurte, frac\u0163iuni de secund\u0103, ce poart\u0103 numele de meteori. Acestea apar la intrarea \u00een atmosfer\u0103 cu vitez\u0103 mare a meteoroizilor, particule foarte mici care se g\u0103sesc din abunden\u0163\u0103 \u00een Sistemul Solar. Multe dintre aceste particule sunt expulzate cu u\u015furin\u0163\u0103 de v\u00e2ntul solar, dar cu toate astea, num\u0103rul r\u0103m\u00e2ne ridicat deoarece cometele \u015fi uneori asteorizii care se plimb\u0103 printre planete creeaz\u0103 mereu altele. Dac\u0103 reu\u0219esc s\u0103 ajung\u0103 la sol, meteoroizii poart\u0103 numele de meteori\u021bi.<\/p>\n Cum se v\u0103d meteorii pe Lun\u0103.<\/span> Pe Lun\u0103, nu ar trebui s\u0103-\u021bi dore\u0219ti s\u0103 stai cu ochii pe cer \u00een timpul unei ploi de stele. Neexist\u00e2nd atmosfer\u0103, meteoroizii nu sunt opri\u021bi de nimic, nu produc d\u00e2re luminoase, deci meteorii nu exist\u0103 ca s\u0103 \u00eenc\u00e2nte observatorii. Ei se transform\u0103 \u00een proiectile energetice care lovesc suprafa\u021ba Lunii cu putere, produc\u00e2nd cratere de m\u0103rimi care depind de dimensiunea meteoroidului. Conform NASA, un meteoroid de 5 kg care ar ajunge pe suprafa\u021ba Lunii ar putea produce un crater de 9 metri \u00een diametru. \u201dSunt \u00een jurul a 100 de meteoroizi de m\u0103rimea unei mingi de ping-pong care lovesc Luna \u00een fiecare zi, fiecare av\u00e2nd for\u021ba unei dinamite de 3 kilograme\u201d, spunea pentru livescience.com, Bill Cooke, \u0219eful centrului care monitorizeaz\u0103 meteoroizii la NASA.<\/p>\n
\nChiar dac\u0103 \u00ee\u0219i arat\u0103 aceea\u0219i fa\u021b\u0103, Luna are mai multe faze, mai multe forme \u00een care apare v\u0103zut\u0103 de un observator, forme date de pozi\u021bia ei \u00een raport cu dreapta P\u0103m\u00e2nt-Soare. Trebuie \u0219tiut c\u0103 \u00een orice moment c\u00e2nd e luminat\u0103, por\u021biunea vizibil\u0103 este m\u0103rginit\u0103 de dou\u0103 linii, limbul, un semicerc, la margine, \u0219i terminatorul, linia care \u00eencheie ziua lunar\u0103. Satelitul nostru este complet luminat \u00een faza de Lun\u0103 Plin\u0103, doar pe jum\u0103tate la primul \u0219i ultimul p\u0103trar, \u0219i complet ascuns \u00een faza de Lun\u0103 Nou\u0103, perioada de repetare a acestor faze fiind numit\u0103 lun\u0103 sinodic\u0103, aproximativ 29,5 zile.
\nLuna, ca de altfel \u0219i P\u0103m\u00e2ntul, are o mi\u0219care prograd\u0103 ap\u0103r\u00e2nd pe cer dinspre Est \u0219i disp\u0103r\u00e2nd \u00eenspre Vest. De-a lungul celor aproape 30 de zile \u00een care se rote\u0219te \u00een jurul nostru, Luna poate p\u0103rea mai mare sau mai mic\u0103, ea afl\u00e2ndu-se la distan\u021be diferite fa\u021b\u0103 de Terra, \u00eentre circa 356.400 kilometri la perigeu \u0219i 406.700 km la apogeu, ceea ce face ca diametrul aparent s\u0103 aib\u0103 valori \u00eentre 29,3′ \u0219i 33,5′ (diferen\u021be de m\u0103rime pu\u021bin sesizabile).
\nO diferen\u021b\u0103 \u00een m\u0103rime u\u0219or vizibil\u0103 apare pe parcursul unei nop\u021bi, c\u00e2nd Luna este aproape de orizont \u0219i se \u201e\u00eengra\u0219\u0103\u201d dintr-odat\u0103 f\u0103r\u0103 motiv, fiind mult mai mare fa\u021b\u0103 de orele c\u00e2nd se afl\u0103 mai sus pe cer (maxim 74\u00ba altitudine deasupra orizontului). Cu toate c\u0103 se \u0219tie c\u0103 este doar o iluzie, o explica\u021bie definitiv\u0103 nu exist\u0103 \u00een acest moment. Poate fi vorba de ceea ce se cheam\u0103 percep\u021bia m\u0103rimilor relative, o iluzie asem\u0103n\u0103toarea ca cea pe care o avem atunci c\u00e2nd privim un cerc care pare mai mare dec\u00e2t este c\u00e2nd este al\u0103turat unor cercuri mai mici \u0219i mai mic de c\u00e2t este c\u00e2nd este pus l\u00e2ng\u0103 cercuri mai mari. Pentru c\u0103 vedem Luna \u201eal\u0103turat\u0103\u201d cl\u0103dirilor sau copacilor, obiecte mici, atunci ea pare mai mare.<\/p>\n
\nDiametrul aparent al P\u0103m\u00e2ntului, care este de 3,6 ori mai mare ca al Lunii, sufer\u0103 modific\u0103ri din cauza faptului c\u0103 Luna poate fi mai aproape sau mai departe de Terra de-a lungul revolu\u021biei sale, deci poate p\u0103rea mai mare sau mai mic, \u00eentre 1.8\u00ba \u0219i 2\u00ba grade de arc. Pam\u00e2ntul, pe Lun\u0103, pare pu\u021bin mai aproape dec\u00e2t este din cauza lipsei atmosferei care pe Terra d\u0103 impresia de perspectiv\u0103, de profunzime.
\nDiametrul aparent mai mare face \u0219i ca magnitudinea P\u0103m\u00e2ntului s\u0103 fie mult mai mare dec\u00e2t a Lunii, de 13 ori mai mare, magnitudine care depinde de suprafa\u021ba care se observ\u0103 dar \u0219i de reflectivitate. \u00cen medie, Luna reflect\u0103 11% din lumina Soarelui pe c\u00e2nd P\u0103m\u00e2ntul reflect\u0103 aproximativ 37%, asta \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 atunci c\u00e2nd P\u0103m\u00e2ntul este plin el este de 43 de ori mai str\u0103lucitor dec\u00e2t pare Luna plin\u0103 c\u00e2nd o vedem de pe P\u0103m\u00e2nt (poate ajunge \u0219i la de 55 de ori mai str\u0103lucitor).<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/earth-depe-luna-1024x653.jpg\")
\n\u0218i stelele au o mi\u0219care aparent\u0103 pe cer, circular\u0103 \u00een jurul stelelor polare. O stea polar\u0103 reprezint\u0103 o stea ce se g\u0103se\u0219te pe aliniamentul axei de rota\u021bie a P\u0103m\u00e2ntului. Din cauza acestei alinieri, \u00een timpul nop\u021bii, steaua polar\u0103 este perceput\u0103 ca fiind imobil\u0103 de c\u0103tre observator, totul se rote\u0219te \u00een jurul ei. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 pozi\u021bia sa este un indicator foarte bun al direc\u021biei unui pol geografic, o stea polar\u0103 permite \u0219i determinarea latitudinii, aceast\u0103 fiind egal\u0103 cu altitudinea sa unghiular\u0103, cu \u00een\u0103l\u021bimea la care se afl\u0103 deasupra orizontului (\u00een cazul Rom\u00e2niei Polaris se afl\u0103 cam la jum\u0103tatea distan\u021bei dintre zenit \u0219i orizont, deci suntem la latitudinea de 45\u00ba). Pentru a g\u0103si Polaris ne folosim de cele dou\u0103 stele din spatele Carului Mare, Merak \u0219i Dubhe, continu\u00e2nd linia ce le une\u0219te de cinci ori.<\/p>\n
\n\u0218i pe cerul Lunii, stelele se mi\u0219c\u0103 \u00een jurul unui astru care se g\u0103se\u0219te pe aliniamentul axei de rota\u021bie, dar acest astru se schimb\u0103 foarte repede. Polarisul satelitului nostru se modific\u0103 foarte des, axa Lunii descriind pe cer un cerc mic \u00een apropierea Capului Dragonului, o rota\u021bie complet\u0103 f\u0103c\u00e2ndu-se \u00een 18,6 ani, perioada de precesie a satelitului nostru. Steaua care arat\u0103 Nordul poate fi Omicron Draconis, 36 Draconis sau alt\u0103 stea care se afl\u0103 pe sau \u00een apropierea acestui cerc.<\/p>\n
\nSteaua din centrul Sistemului Solar poate ap\u0103rea pe cerul nostru la altitudini diferite \u00een func\u021bie de anotimp. Pentru paralela de 45 de grade, poate ajunge vara chiar la pu\u021bin peste 68\u00ba, iar iarna poate cobor\u00ee la 22\u00ba. Din cauza faptului c\u0103 distan\u021ba dintre P\u0103m\u00e2nt \u0219i Soare variaz\u0103, 147 milioane de kilometri la periheliu \u0219i 152 milioane de kilometri la afeliu, diametrul aparent al Soarelui se modific\u0103 \u0219i el, variind \u00eentre 31,5′ \u0219i 32,5′.
\nCa \u0219i \u00een cazul Lunii, \u0219i Soarele pare mai mare c\u00e2nd e la orizont, la apus sau la r\u0103s\u0103rit, fiind vorba de aceea\u0219i iluzie. Soarele nu numai c\u0103 se \u201em\u0103re\u0219te\u201d la orizont, dar devine vizibil \u0219i apare av\u00e2nd o culoare galben\u0103, portocalie sau ro\u0219ie (c\u00e2t timp e sus pe cer nu ne putem uita direct la el). Aceste culori sunt date de faptul c\u0103 razele solare trec prin mai mult\u0103 atmosfer\u0103 dec\u00e2t atunci c\u00e2nd el se afl\u0103 deasupra capului, atmosfera terestr\u0103 \u00eempr\u0103\u0219tiind foarte mult componenta albastr\u0103 a spectrului luminii.<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/ebbinghaus-300x185.png\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/desen-eclipsa-Luna.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/eclipsaJaxa-1024x635.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/meteori-vali-1024x627.jpg\")