{"id":2584,"date":"2024-12-28T15:12:17","date_gmt":"2024-12-28T13:12:17","guid":{"rendered":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?p=2584"},"modified":"2024-12-28T15:41:00","modified_gmt":"2024-12-28T13:41:00","slug":"paradoxul-fermi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/paradoxul-fermi\/","title":{"rendered":"\u201dDar unde este toat\u0103 lumea?\u201d &#8211; Paradoxul Fermi"},"content":{"rendered":"<h3>Celebra \u00eentrebare de mai sus apare ca fiind rostit\u0103 de fizicianul Enrico Fermi \u00een anul 1950 \u0219i ea se refer\u0103 la problematica existen\u021bei extratere\u0219trilor. Cunoscut\u0103 sub numele de \u201dParadoxul Fermi\u201d, \u00eentrebarea subliniaz\u0103 aparenta contradic\u021bie \u00eentre vastitatea universului deja observat de noi \u0219i lipsa oric\u0103ror dovezi privind existen\u021ba altor civiliza\u021bii inteligente \u00een afara celei umane.<\/h3>\n<p>Oamenii de stiin\u021b\u0103 \u0219i-au pus \u00eentreb\u0103ri despre existen\u021ba extratere\u0219trilor \u0219i a vie\u021bii \u00een Univers din cele mai vechi timpuri. \u00cen anul 1961, fizicianul Frank Drake dezvolta o ecua\u021bie matematic\u0103 de calcul pentru estimarea num\u0103rului acestor civiliza\u021bii existente \u00eentre grani\u021bele C\u0103ii Lactee; ea nu era neap\u0103rat un instrument de cuantificare c\u00e2t, mai mult, un mijloc de a stimula interesul pentru inteligen\u021ba extraterestr\u0103. Trei ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1964, \u0219i astrofizicianul Nikolai Kardashev propunea o scal\u0103 de m\u0103surare a nivelului de dezvoltare a civiliza\u021biilor bazat\u0103 pe cantitatea de energie pe care ele o pot folosi.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Ecua\u021biile care ne spun c\u00e2t\u0103 via\u021b\u0103 exist\u0103 \u00een Univers, aici &#8211;<span style=\"color: #ff9900;\"> <a style=\"color: #ff9900;\" href=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/ecuatia-drake-cu-si-despre-extraterestrii\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">LINK<\/a><\/span><\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-2589 size-large\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/DrakeEqn-1536x580-2-1024x387.png\" alt=\"\" width=\"1020\" height=\"385\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/DrakeEqn-1536x580-2-1024x387.png 1024w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/DrakeEqn-1536x580-2-300x113.png 300w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/DrakeEqn-1536x580-2-768x290.png 768w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/DrakeEqn-1536x580-2.png 1536w\" sizes=\"auto, (max-width: 1020px) 100vw, 1020px\" \/><\/p>\n<p>\u00cen timp, toate teoriile, ecua\u021biile \u0219i ipotezele au f\u0103cut obiectul reevalu\u0103rilor continue. Printre cele mai recente se num\u0103r\u0103 \u0219i una legat\u0103 de paradoxul Fermi \u00een care se sus\u021bine c\u0103 solu\u021biile date p\u00e2n\u0103 acum s-au fondat pe considerente absolut eronate. Afirma\u021bia \u00eei apar\u021bine lui Vojin Rakic, cercet\u0103tor \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii din Belgrad, iar teoria sa a fost detaliat\u0103 \u00eentr-un studiu recent publicat \u00een revista International Journal of Astrobiology. Acesta afirm\u0103 c\u0103 este foarte posibil ca organisme extraterestre s\u0103 \u00eembrace forme pe care oamenii nu le pot detecta cu sim\u021burile sau cu tehnologia lor. \u0218i aceasta nu pentru c\u0103 extratere\u0219trii s-ar ascunde voit ci pentru ca astfel de entit\u0103\u021bi ar putea tr\u0103i \u00een dimensiuni pe care oamenii nici m\u0103car nu \u0219i le pot imagina \u0219i, prin urmare, accesa. Aceast\u0103 ipotez\u0103 a fost denumit\u0103 \u201esolu\u021bia limit\u0103rii epistemologice umane\u201d.<br \/>\nOmul de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u00e2rb sus\u021bine c\u0103 toate ipotezele anterioare au avut la baz\u0103 viziunea antropocentric\u0103 asupra lumii. Deja vechi de mii de ani, antropocentrismul (din limba greac\u0103: anthropos, &#8222;fiin\u021b\u0103 uman\u0103&#8221;; and kentron, &#8222;centru&#8221;) denume\u0219te concep\u021bia filozofic\u0103 conform c\u0103reia oamenii trebuie considera\u021bi a fi deasupra tuturor celorlalte aspecte ale realit\u0103\u021bii, ei sunt centrul \u0219i scopul universului; astfel se face c\u0103 sofistului Protagoras, citat ulterior de c\u0103tre Platon, acum mai bine de 2500 de ani, i se atribuie o maxim\u0103 care a d\u0103inuit p\u00e2n\u0103 azi \u0219i anume \u201eomul este m\u0103sura tuturor lucrurilor\u201d. Prin urmare, gra\u021bie acestui concept, tindem s\u0103 interpret\u0103m realitatea \u00eenconjur\u0103toare pe baza valorilor \u0219i experien\u021belor noastre umane \u0219i consider\u0103m c\u0103 suntem superiori din punct de vedere moral tuturor fiin\u021belor vii. A\u0219adar presupunem c\u0103 \u00een\u021belegerea uman\u0103 a fenomenelor este superioar\u0103 dac\u0103 nu chiar singura posibil\u0103. De acest tipar de g\u00e2ndire nu scap\u0103 nici cercet\u0103torii \u00een domeniul cosmologiei mai ales c\u00e2nd este vorba despre solu\u021biile propuse pentru paradoxul Fermi.<\/p>\n<p><span style=\"color: #b22222;\"><strong>Iat\u0103 care sunt acestea, grupate \u00een 3 categorii distincte:<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\"><strong>1. Solu\u021bii bazate pe condi\u021bii de excep\u021bionalitate<\/strong><\/p>\n<p style=\"padding-left: 80px;\">Ipoteza \u201eP\u0103m\u00e2ntului rar&#8221; argumenteaz\u0103 c\u0103 evolu\u021bia vie\u021bii spre un tip rar de complexitate biologic\u0103 a dus la apari\u021bia lui Homo Sapiens \u0219i a inteligen\u021bei umane \u0219i c\u0103 pentru acest lucru a fost nevoie de o combina\u021bie pu\u021bin probabil\u0103 \u0219i chiar unic\u0103 de circumstan\u021be de ordin astrofizic si geologic. Iat\u0103 cum P\u0103m\u00e2ntul ajunge sa fie o excep\u021bie iar via\u021ba extraterestr\u0103 nu are cum s\u0103 existe ori, dac\u0103 ea exist\u0103, este extrem de rar\u0103. O alt\u0103 variant\u0103 este \u0219i ipoteza inteligen\u021bei rare care face referire la faptul c\u0103 via\u021ba poate exista \u00een univers \u00eens\u0103 dezvoltarea unei forme avansate de inteligen\u021b\u0103 este pu\u021bin probabil\u0103 a\u0219a dup\u0103 cum se \u00eentampl\u0103 \u0219i pe propria noastr\u0103 planet\u0103 unde avem specii precum delfinii ori maimu\u021bele care au un grad aparent de inteligen\u021b\u0103 dar care nu \u00eel poate dep\u0103\u0219i pe cel uman. Astfel afirm\u0103m c\u0103 inteligen\u021ba uman\u0103 a fi un mecanism adaptativ format \u00een condi\u021bii cu totul excep\u021bionale.<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\"><strong>2. Solu\u021bii ce au la baz\u0103 scenariul anihil\u0103rii<\/strong><\/p>\n<p style=\"padding-left: 80px;\">O ipotez\u0103 ar fi legat\u0103 de ciclicitatea cu care se produc distrugeri cauzate de evenimente naturale. Evenimentele naturale pot fi variate, de la erup\u021bii vulcanice la impactul meteori\u021bilor sau alte evenimente astrofizice devastatoare. Cel mai uzitat exemplu \u00een acest caz este cel al extinc\u021biei dinozaurilor de pe Terra. Pare plauzibil c\u0103 evenimente similare s\u0103 fi avut ca rezultat dispari\u021bia vie\u021bii inteligente de pe alte planete \u00eenainte ca aceste forme de via\u021b\u0103 s\u0103 fi avut capacitatea de a comunica cu oamenii (<em>\u0106irkovi\u0107, 2008<\/em>).<br \/>\nAlte ipoteze vorbesc despre predispozi\u021bia vie\u021bii inteligente de a se autodistruge. Civiliza\u021biile avansate au o inclina\u021bie spre a domina alte civiliza\u021bii sau o tendin\u021b\u0103 de a duce o \u201dvia\u021b\u0103 u\u0219oar\u0103\u201d. Rezultatul va fi, prin urmare, ori conflictele cu alte civiliza\u021bii \u0219i anihilarea lor, ori decanden\u021ba urmat\u0103 de declinul mental \u0219i biologic. La aceastea se adaug\u0103 cre\u0219terea gradului de vulnerabilitate dat de c\u0103l\u0103toriile \u00een spa\u021biu (contamin\u0103ri accidentale, schimb\u0103ri climatice, erori cu poten\u021bial distructiv legate de AI, inteligen\u021ba artificial\u0103 &#8211; <em>Hite \u0219i Seitz, 2020<\/em>). Nu se omite nici posibilitatea ca formele de via\u021b\u0103 inteligente ce au trecut de un anumit nivel de dezvoltare tehnologic\u0103 s\u0103 doreasc\u0103 s\u0103 distrug\u0103 alte civiliza\u021bii inteligente de \u00eendat\u0103 ce ele apar, din motive precum putere, agresivitate, invidie. E. Harrison sus\u021bine ideea c\u0103 o dat\u0103 ce formele de via\u021b\u0103 inteligente reu\u0219esc s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 propriile tendin\u021be autodistructive vor tinde s\u0103 perceap\u0103 alte forme de via\u021b\u0103 drept o amenin\u021bare pentru ele (2024).<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\"><strong>3. Solu\u021bii ce \u021bin de barierele de comunicare<\/strong><\/p>\n<p style=\"padding-left: 80px;\"><span style=\"background-color: #ffffff;\">a. civiliza\u021biile avansate transmit semnale ce sunt detectabile doar \u00eentr-o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp;<\/span><br \/>\n<span style=\"background-color: #ffffff;\">b. ele sunt diferite \u00een mod dramatic de oameni \u0219i comunic\u0103 \u00een moduri infinit superioare tehnologic, prin urmare nedetectabile de noi (<em>A. Clarke<\/em>);<\/span><br \/>\n<span style=\"background-color: #ffffff;\">c. acestea s-au eliberat de formele fizice \u0219i exist\u0103 \u00een mod curent \u00eentr-o lume virtual\u0103 ignor\u00e2nd universul fizic (<em>N. Bostrom, 2024<\/em>),<\/span><br \/>\n<span style=\"background-color: #ffffff;\">d. civiliza\u021biile extraterestre nu posed\u0103 suficiente resurse pentru o colonizare interstelar\u0103;<\/span><br \/>\n<span style=\"background-color: #ffffff;\">e. oamenii sunt incapabili s\u0103 asculte \u00een mod corect pentru a detecta semnalele extraterestre (ele pot fi u\u0219or confundate cu zgomotul de fundal \u2013 <em>Tarter, 2003<\/em>) sau nu au avut suficient de mult timp pentru a face asta (oamenii dispun de pu\u021bin\u0103 vreme de echipamente sofisticate apte s\u0103 \u00eei fac\u0103 detectabili de alte inteligen\u021be extraplanetare \u2013 <em>Baum, 2011<\/em>);<\/span><br \/>\n<span style=\"background-color: #ffffff;\">f. Sebastian von Haoerner estimeaz\u0103 c\u0103 civiliza\u021biile tr\u0103iesc \u00een medie 7000 de ani \u0219i dac\u0103 distan\u021ba dintre ele, doar \u00een Calea Lactee, este de aprox 10.000 de ani lumin\u0103, atunci este foarte probabil ca ele s\u0103 dispar\u0103 \u00eenainte de a stabili comunicarea cu o alt\u0103 civiliza\u021bie inteligent\u0103. De aceea vom putea, \u00een viitor, s\u0103 detect\u0103m urme ale existen\u021bei inteligen\u021bei extraterestre dar nu \u0219i s\u0103 comunic\u0103m cu ea din pricina distan\u021bei prea mari.<\/span><br \/>\n<span style=\"background-color: #ffffff;\">g. Paradoxul Seti vorbe\u0219te despre dorin\u021ba civiliza\u021biilor de a primi informa\u021bii dar \u0219i despre reticen\u021ba \u00een a le transmite. Acest lucru ar avea ca justificare posibilitatea pericolului contactului cu civiliza\u021bia respectiv\u0103 (<em>Marsden, 1998<\/em>);<\/span><br \/>\n<span style=\"background-color: #ffffff;\">h. Ipoteza Zoo vorbe\u0219te despre faptul c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul este, \u00een mod deliberat, evitat \u0219i izolat pentru a se putea observa, de c\u0103tre extratere\u0219trii, evolu\u021bia sa natural\u0103 (<em>Ball, 1973<\/em>). Ipoteza Planetariu (<em>Baxter, 2001<\/em>) presup<\/span>une existen\u021ba unei simul\u0103ri, dincolo de o anumit\u0103 distan\u021b\u0103, pentru a crea oamenilor impresia c\u0103 nu exista nimic mai presus de ei \u00een\u0219i\u0219i.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-2590 size-full\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/alien-and-human-shaking-hands-750x350-1.jpg\" alt=\"\" width=\"750\" height=\"350\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/alien-and-human-shaking-hands-750x350-1.jpg 750w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/alien-and-human-shaking-hands-750x350-1-300x140.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 750px) 100vw, 750px\" \/><\/p>\n<p>Dup\u0103 cum am men\u021bionat anterior, cercet\u0103torul Vojin Rakic propune o alt\u0103 solu\u021bie pentru paradoxul Fermi, o solu\u021bie ce ar apar\u021bine unei a patra categorii de ipoteze. El \u00ee\u0219i bazeaz\u0103 teoria pe o ipotez\u0103 anterioar\u0103 care afirm\u0103 c\u0103 exist\u0103 super inteligen\u021be extraterestre care au luat forma unor entit\u0103\u021bi ce pe care oamenii nu le pot percepe de\u0219i ele se afl\u0103 \u00een preajma noastr\u0103. El dezvolt\u0103 aceast\u0103 ipotez\u0103 ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 aceste fiin\u021be nu trebuie s\u0103 fie neap\u0103rat super inteligente sau c\u0103 au luat o anume form\u0103 doar pentru a deveni nedetectabile oamenilor pentru a-i \u00een\u0219ela. Ele pot fi cu mult mai pu\u021bin inteligente dec\u00e2t oamenii \u0219i nici m\u0103car con\u0219tiente, chiar vie\u021buind \u00een vecin\u0103tatea noastr\u0103 \u00eens\u0103 \u00een dimensiuni de neperceput de noi.<\/p>\n<p>Similar altor fiin\u021be din lumea noastr\u0103, precum viermii, ele experimenteaz\u0103 consecin\u021bele ac\u021biunilor umane asupr\u0103-le, f\u0103r\u0103 a avea capacitatea de a percepe fiin\u021bele umane a\u0219a cum sunt ele (sau a\u0219a cum se percep oamenii pe ei \u00een\u0219i\u0219i). De asemenea, alte entit\u0103\u021bi mai avansate (posibil \u0219i anumite tipuri de AI) pot observa oamenii \u00eentr-un mod necunoscut firii umane \u00een timp ce oamenii pot s\u0103 nu de\u021bin\u0103 capacitatea de percep\u021bie necesar\u0103 \u0219i s\u0103 fie la r\u00e2ndul lor supu\u0219i consecin\u021belor comportamentului acestor fiin\u021be dar f\u0103r\u0103 a \u0219ti de existen\u021ba lor. Mai mult, fiin\u021bele umane pot fi total \u00een afara sferei de influen\u021b\u0103 a acestor fiin\u021be sau pot fi doar arareori atin\u0219i de impactul existen\u021bei acestor forme de via\u021b\u0103. Acestea din urm\u0103 pot fi ori mult avansate cognitiv ori mult inferioare ca \u0219i grad de inteligen\u021b\u0103 oamenilor; ambele tipuri pot coexista printre noi.<\/p>\n<p>Rakic merge \u0219i mai departe \u0219i se refer\u0103 \u0219i la felul diferit \u00een care fiin\u021bele pot percepe spa\u021biul \u0219i timpul, fiecare put\u00e2nd avea mai multe sau mai pu\u021bine dimensiuni dec\u00e2t cele cu care suntem noi obisnui\u021bi. El admite c\u0103 pot exista mai multe dimensiuni ale spa\u021biului \u0219i timpului \u0219i c\u0103, de exemplu, viitorul poate exista \u00eentr-un univers \u00eenconjur\u0103tor pe care oamenii nu \u0219i-l pot imagina, a\u0219a precum un vierme nu percepe spa\u021biul dec\u00e2t av\u00e2nd o singur\u0103 dimensiune.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-2591 size-full\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/shutterstock_140483161.jpg\" alt=\"\" width=\"660\" height=\"433\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/shutterstock_140483161.jpg 660w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/shutterstock_140483161-300x197.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 660px) 100vw, 660px\" \/><\/p>\n<p>Cercet\u0103torul s\u00e2rb concluzioneaz\u0103, \u00een lumina acestor posibilit\u0103\u021bi, c\u0103 paradoxul Fermi nu este un paradox dec\u00e2t pentru faptul c\u0103 este v\u0103zut prin prisma perspectivei epistemiologice antropocentrice \u0219i toate ipotezele de rezolvare izvor\u0103sc din aceea\u0219i abordare limitativ\u0103, chiar dac\u0103 ele au fost propuse de cele mai str\u0103lucite min\u021bi umane, de-a lungul timpului. Prin urmare, Rakic propune reformularea \u00eentreb\u0103rii puse de Fermi: \u201eCe poate exista \u00een preajma noastr\u0103 \u0219i este imperceptibil pentru noi (fie c\u0103 e vorba de existen\u021ba terestr\u0103, extraterestr\u0103 sau chiar extraterestr\u0103 din alte universuri)?\u201d. Tema capacit\u0103\u021bii epistemiologice limitate a omului a fost elaborat\u0103 de filozoful I. Kant, el definind timpul \u0219i spa\u021biul ca forme de percep\u021bie a priori, oamenii folosindu-le ca s\u0103 poat\u0103 \u00een\u021belege lumea din jurul lor de\u0219i realitatea \u00eens\u0103\u0219i va r\u0103m\u00e2ne necunoscut\u0103 acestuia. Iat\u0103 de ce oamenii (sau post-oamenii) trebuie s\u0103 dezvolte noi moduri de percep\u021bie \u0219i putem fi optimi\u0219ti de vreme ce, la doar 200 de ani dup\u0103 epistemologia kantian\u0103, no\u021biunile de spa\u021biu \u0219i timp au primit noi valen\u021be: relativitatea timpului, concep\u021bia c\u0103 timpul nici m\u0103car nu exist\u0103, \u00eenlocuirea spa\u021biului cu continuum-ul spa\u021biu-timp, curbarea spa\u021biu-timp \u00een mijlocul unei g\u0103uri negre, etc.<\/p>\n<p>Toate aceste \u201erevolu\u021bii\u201d \u00een domeniul fizicii teoretice vor trebui s\u0103 se reflecte \u0219i \u00een deslu\u0219irea Paradoxului Fermi \u00eentr-o viziune absolut non-antropocentric\u0103 a Universului.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><span style=\"color: #c0c0c0; background-color: #ffffff;\">foto: shortform.com, Juergen Faelchle, sps.nus.edu.sg<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Celebra \u00eentrebare de mai sus apare ca fiind rostit\u0103 de fizicianul Enrico Fermi \u00een anul 1950 \u0219i ea se refer\u0103 la problematica existen\u021bei extratere\u0219trilor. Cunoscut\u0103 sub numele de \u201dParadoxul Fermi\u201d, \u00eentrebarea subliniaz\u0103 aparenta contradic\u021bie \u00eentre vastitatea universului deja observat de noi \u0219i lipsa oric\u0103ror dovezi privind existen\u021ba altor civiliza\u021bii inteligente \u00een afara celei umane. Oamenii [&#8230;]\n","protected":false},"author":6,"featured_media":2588,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[53,5],"tags":[70,131,132],"class_list":["post-2584","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-galaxii","tag-astronomie","tag-fermi","tag-paradox"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2584","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2584"}],"version-history":[{"count":12,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2584\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2609,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2584\/revisions\/2609"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2588"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2584"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2584"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2584"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}