{"id":2593,"date":"2024-12-28T15:08:02","date_gmt":"2024-12-28T13:08:02","guid":{"rendered":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?p=2593"},"modified":"2024-12-28T15:36:58","modified_gmt":"2024-12-28T13:36:58","slug":"ecuatia-drake-cu-si-despre-extraterestrii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/ecuatia-drake-cu-si-despre-extraterestrii\/","title":{"rendered":"Ecua\u021bia Drake … cu \u0219i despre extratere\u0219trii"},"content":{"rendered":"

\u00centrebarea dac\u0103 suntem singuri \u00een Univers a fascinat \u0219i a intrigat omenirea de secole. De la legendele antice p\u00e2n\u0103 la descoperirile \u0219tiin\u021bifice recente, dilema existen\u021bei extratere\u0219trilor a fost o tem\u0103 constant\u0103 \u00een imagina\u021bia colectiv\u0103. De\u0219i multe dintre teoriile \u0219i descoperirile privind via\u021ba extraterestr\u0103 r\u0103m\u00e2n controversate, ele continu\u0103 s\u0103 provoace curiozitate \u0219i s\u0103 genereze dezbateri.<\/h3>\n

Astfel, \u0219tiin\u021ba modern\u0103 a \u00eenceput s\u0103 abordeze sistematic c\u0103utarea vie\u021bii extraterestre. Proiecte, precum SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence), au utilizat \u0219i utilizeaz\u0103 radiotelescoape pentru a c\u0103uta semnale radio neobi\u0219nuite, cu l\u0103\u021bime de band\u0103 \u00eenguste, care ar putea proveni de la civiliza\u021bii avansate din Univers. Aceste ini\u021biative au fost urmate de c\u0103ut\u0103ri de exoplanete, care vizeaz\u0103 identificarea planetelor situate \u00een zone locuibile din alte sisteme stelare. De asemenea, misiuni spa\u021biale, cum ar fi cele ale roverelor pe Marte \u0219i ale sondelor care exploreaz\u0103 lunile \u00eenghe\u021bate ale lui Jupiter sau Saturn, au scopul de a c\u0103uta semne de via\u021b\u0103 microbian\u0103. Descoperirile recente, cum ar fi prezen\u021ba unor elemente chimice care ar putea sus\u021bine via\u021ba pe Marte, sunt pa\u0219i importan\u021bi \u00een aceast\u0103 direc\u021bie. Totu\u0219i, \u00een ciuda eforturilor uria\u0219e, nu am g\u0103sit \u00eenc\u0103 dovezi categorice ale existen\u021bei vie\u021bii extraterestre.<\/p>\n

Putem considera c\u0103 startul \u0219tiintei moderne de a c\u0103uta dovezi ale vie\u021bii extraterestre a fost dat de Giuseppe Cocconi \u0219i Philip Morrison cu un articol ap\u0103rut \u00een revista \u201dNature\u201d, \u00een anul 1959, \u00een care se demonstra capacitatea undelor radio de a trimite semnale interstelare. Ei afirmau c\u0103 radiotelescoapele noastre au devenit suficient de performante pentru a detecta emisiile altor civiliza\u021bii, transmise pe o lungime de und\u0103 de 21 cm (1.420,4 MHz), lungime specific\u0103 hidrogenului neutru, cel mai abundent element din univers. Ei considerau c\u0103 alte inteligen\u021be extraterestre ar fi folosit aceast\u0103 lungime de und\u0103 ca pe o alegere logic\u0103 din toat\u0103 gama spectrului radio.<\/p>\n

\u00cen anul urm\u0103tor, astrofizicianul \u0219i astronomul Frank Drake a ini\u021biat Proiectul Ozma, prima cercetare serioas\u0103 care dezb\u0103tea problema semnalelor extraterestre. Pentru partea practic\u0103 a proiectului, Drake a folosit radiotelescopul observatorului Green Bank (S.U.A), cu diametrul de 26 metri, pentru a monitoriza 2 stele apropiate, asem\u0103n\u0103toare Soarelui nostru: Epsilon Eridani \u0219i Tau Ceti. Mai mult, \u00een 1961, \u00eentr-o prim\u0103 reuniune a SETI la Green Bank, Frank Drake a formulat o ecua\u021bie ce avea s\u0103 devin\u0103 faimoas\u0103. Prima form\u0103 oficial\u0103 a ecua\u021biei a ap\u0103rut \u00eentr-o publica\u021bie din anul 1965.
\nEcua\u021bia lui Drake (cunoscut\u0103 \u0219i sub numele de Ecua\u021bia de la Green Bank) este mai mult un argument \u0219i o ecua\u021bie de natur\u0103 probabilistic\u0103 conceput\u0103 nu pentru a estima num\u0103rul de posibile civiliza\u021bii extraterestre (cum adesea gre\u0219it se vehiculeaz\u0103), ci pentru a stimula dialogul \u0219tiin\u021bific pe tema cercet\u0103rii inteligen\u021bei extraterestre.<\/p>\n

Ecua\u021bia lui Drake<\/strong>, \u00eempreun\u0103 cu valorile sale estimative ini\u021biale:
\nN=R* x<\/span> fp x<\/span> ne x<\/span> f\u2113 x<\/span> fi x<\/span> fc x<\/span> T<\/span><\/strong> unde:<\/p>\n

\u2022 N= num\u0103rul de civiliza\u021bii din galaxia noastr\u0103 cu care comunicarea poate fi posibil\u0103.
\n\u0219i
\n\u2022 R*= rata medie pe an de apari\u021bie a stelelor \u00een galaxia noastr\u0103. Estimare: 1 stea\/an.
\n\u2022 fp= num\u0103rul stelelor care au sisteme asem\u0103n\u0103toare sistemului solar. Estimare: \u00eentre 0.2 (o stea din cinci are sistem planetar) \u0219i 0,5 (jum\u0103tate dintre stele au planete).
\n\u2022 ne= num\u0103rul mediu de planete care pot sprijini apari\u021bia \u0219i existen\u021ba vie\u021bii. Estimare: \u00eentre 5 \u0219i 1.
\n\u2022 f\u2113= num\u0103rul planetelor care \u00eendeplinesc condi\u021biile de apari\u021bie a vie\u021bii \u0219i pe care apare efectiv via\u021ba la un moment dat. Estimare: 1, deoarece to\u021bi cercet\u0103torii au considerat c\u0103 via\u021ba apare \u00eentotdeauna pe o planet\u0103 care \u00eentrune\u0219te condi\u021biile de apari\u021bie a vie\u021bii.
\n\u2022 fi= num\u0103rul planetelor pe care a ap\u0103rut via\u021ba \u0219i care a evoluat la inteligen\u021b\u0103. Estimare:1, deoarece to\u021bi cercet\u0103torii au considerat c\u0103 via\u021ba evolueaz\u0103 spre inteligen\u021b\u0103 \u00eentotdeauna.
\n\u2022 fc= probabilitatea ca formele de via\u021b\u0103 inteligente s\u0103 aib\u0103 capacitatea \u0219i dorin\u021ba de comunicare cu alte civiliza\u021bii. Estimare: \u00eentre 0,2 (lu\u00e2nd ca etalon civiliza\u021bia noastr\u0103 se consider\u0103 c\u0103 ea s-a n\u0103scut din 5 civiliza\u021bii antice: egiptean\u0103, greac\u0103, roman\u0103, hindus\u0103 \u0219i sumerian\u0103) \u0219i 0,1 (a fost nevoie de zece civiliza\u021bii antice pentru apari\u021bia celei actuale: egiptean\u0103, greac\u0103, roman\u0103, hindus\u0103, sumerian\u0103, maia\u0219\u0103, inca\u0219\u0103, olmec\u0103, chinez\u0103 \u0219i hitit\u0103). A\u0219adar, doar 10-20% dintre ele sunt capabile de comunicare.
\n\u2022 T= timpul \u00een care o civiliza\u021bie atinge stadiul tehnologic avansat necesar comunic\u0103rii cu alte civiliza\u021bii stelare. Estimare: \u00eentre 1000 \u0219i 100.000.000 de ani.<\/p>\n

Estim\u0103rile ini\u021biale erau foarte optimiste \u0219i sugerau ca ar putea exista \u00eentre c\u00e2teva zeci \u0219i c\u00e2teva sute de civiliza\u021bii \u00een galaxia noastr\u0103 cu care am putea comunica. Ba chiar peste 50.000 sau mai mult dac\u0103 se foloseau valori estimative maxime! Trebuie s\u0103 \u021binem seama c\u0103, la vremea respectiv\u0103, cuno\u0219tin\u021bele despre astronomie sau biologia planetar\u0103 erau destul de limitate iar multe dintre valorile factorilor au fost pur speculative.
\nPrincipalele critici la adresa formulei s-au focusat nu pe ecua\u021bia \u00een sine, ci pe faptul c\u0103 valorile estimative pentru unii dintre factorii s\u0103i sunt conjecturali, gener\u00e2nd un efect multiplicativ ce face ecua\u021bia imposibil de folosit pentru a trage concluzii ferme. Cercet\u0103rile ulterioare au continuat s\u0103 ajusteze aceste valori pe m\u0103sur\u0103 ce cuno\u0219tin\u021bele noastre despre univers s-au imbog\u0103\u021bit.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Iat\u0103 de ce, de-a lungul timpului, multe modific\u0103ri \u0219i schimb\u0103ri au fost propuse.<\/p>\n

Enumer\u0103m c\u00e2teva dintre ele<\/strong>:<\/p>\n

a.<\/span> teoria coloniz\u0103rii altor sisteme stelare de c\u0103tre civiliza\u021biile extraterestre, cu o vitez\u0103 de expansiune prestabilit\u0103, modific\u0103 ecua\u021bia \u0219i o transform\u0103 \u00eentr-un set de 3 ecua\u021bii.<\/p>\n

b<\/span>. factorul de reapari\u021bie face referire la posibilitatea multiplic\u0103rii ecua\u021biei cu num\u0103rul rena\u0219terilor unei civiliza\u021bii inteligente pe planete unde ele au disp\u0103rut anterior. Factorul de multiplicare va depinde \u0219i de cauza extinc\u021biei acelei civiliza\u021bii: fie c\u0103 e vorba de o dispari\u021bie natural\u0103 (care se int\u00e2mpl\u0103 inevitabil dup\u0103 aprox 10.000 de ani), ori de condi\u021bii de locuire temporar sau definitiv inadecvate vie\u021bii acelei civiliza\u021bii.<\/p>\n

c.<\/span> omul de stiin\u021b\u0103 Alexander Zaitsev<\/strong> a propus introducerea factorului (fm ) METI (Messaging to Extra-Terrestrial Intelligence) \u00een clasica ecua\u021bie Drake care cuantific\u0103 civiliza\u021biile comunicative ce au con\u0219tiin\u021b\u0103 (care se angajeaz\u0103 \u00een transmisiuni interstelare \u00een mod deliberat).<\/p>\n

N = R* fp ne fl fi fc fm T<\/strong><\/span><\/p>\n

d.<\/span> astronomul Sara Seager<\/strong> a propus revizuirea ecua\u021biei \u00een scopul g\u0103sirii planetelor care prezint\u0103 o anumit\u0103 biosemn\u0103tur\u0103 gazoas\u0103. Aceste gaze se presupune a fi produse de organisme vii ce sunt prezente \u00eentr-un num\u0103r suficient de mare astfel \u00eenc\u00e2t respectivele \u201damprente\u201d chimice se acumuleaz\u0103 \u00een atmosfera planetelor la altitudini ce pot fi detectate de telescoape spa\u021biale.<\/p>\n

N=N\u2217 x FQ x FHZ x FO x FL x FS<\/strong><\/span><\/p>\n

N = num\u0103rul planetelor cu semne detectabile de via\u021b\u0103.
\nN\u2217 = num\u0103rul de stele observate;
\nFQ = frac\u021biunea stelelor care sunt \u201dt\u0103cute\u201d;
\nFHZ = frac\u021biunea stelelor cu planete \u201dst\u00e2ncoase\u201d \u00een zona locuibil\u0103;
\nFO = frac\u021biunea acelor planete care pot fi observate;
\nFL = frac\u021biunea planetelor care au via\u021b\u0103;
\nFS = frac\u021biunea celor a c\u0103ror via\u021b\u0103 produce urme detectabile de gaz.<\/p>\n

Seager a accentuat faptul c\u0103 aceast\u0103 formul\u0103 nu anuleaz\u0103 ecua\u021bia Drake. Ea se \u00eentemeiaz\u0103 \u00eens\u0103 pe noile descoperiri legate de miile de exoplanete deja observate \u0219i nu pe ipoteza c\u0103 via\u021ba extraterestr\u0103 este obligatoriu inteligent\u0103 sau c\u0103 utilizeaz\u0103 tehnologie radio. Si aceast\u0103 ecua\u021bie are parte de tot at\u00e2tea limit\u0103ri precum cea a lui Drake c\u0103ci nu putem face dec\u00e2t estim\u0103ri pentru valorile factorilor inclu\u0219i in ea.<\/p>\n

e.<\/span> faimosul astronomul american Carl Sagan<\/strong> a f\u0103cut \u0219i el modific\u0103ri ecua\u021biei:<\/p>\n

N= N\u2217 x fp x Ne x Fl x Fi x FL<\/span><\/strong><\/p>\n

\u00a0 N = num\u0103rul civiliza\u021biilor din galaxia Calea Lactee cu care comunicarea ar fi posibil\u0103; \u0219i
\n\u2022 N\u2217 = num\u0103rul de stele din Calea Lactee;
\n\u2022 fp = frac\u021biunea acelor stele care au planete;
\n\u2022 Ne = num\u0103rul mediu de planete care pot, \u00een mod poten\u021bial, s\u0103 sprijine via\u021ba\/stea care are planete;
\n\u2022 Fl = frac\u021biunea planetelor care pot sprijini via\u021ba \u0219i care pot avea via\u021b\u0103 pe ele la un moment dat;
\n\u2022 Fi = frac\u021biunea planetelor cu via\u021b\u0103 ce se poate transforma \u00een una inteligent\u0103 (civiliza\u021bii);
\n\u2022 Fc = frac\u021biunea civiliza\u021biilor care dezvolt\u0103 o tehnologie ce poate transmite semnale detectabile ale existen\u021bei lor \u00een spa\u021biu;
\n\u2022 FL = frac\u021biunea duratei de via\u021b\u0103 a unei planete ce sus\u021bine o civiliza\u021bie tehnologic\u0103.<\/p>\n

Frank Drake \u0219i ecua\u021bia sa<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Lista poate continua c\u0103ci abord\u0103rile ecua\u021biei nu se opresc aici. O vom men\u021biona \u0219i pe una dintre cele mai recente (2024), elaborat\u0103 de Robert J. Stern \u0219i Taras V. Gerya, 2 cercet\u0103tori care sus\u021bin c\u0103 trebuiesc ad\u0103ugate dou\u0103 noi variabile legate de existen\u021ba pl\u0103cilor tectonice dar \u0219i a oceanelor \u0219i a continentelor. Ei consider\u0103 ca acestea din urm\u0103 sunt ingrediente absolut necesare pentru apari\u021bia \u0219i accelerarea evolu\u021biei vie\u021bii complexe \u0219i a inteligen\u021bei (prin aportul sporit de nutrien\u021bi, oxigenarea atmosferei \u0219i a oceanelor, temperarea climatului, crearea unei rate de distrugere a habitatelor, presiunea pus\u0103 asupra organismelor pentru a le for\u021ba s\u0103 se adapteze, etc.). Biogeochimia postuleaz\u0103 c\u0103 suprafa\u021ba solid\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului \u0219i, \u00een mod special, pl\u0103cile tectonice accelereaz\u0103 evolu\u021bia speciilor.<\/p>\n

Aceste noi condi\u021bii introduse \u00een ecua\u021bie ar face ca num\u0103rul planetelor capabile s\u0103 sus\u021bin\u0103 via\u021ba s\u0103 reprezinte doar 0.0003% din num\u0103rul total. O diferen\u021b\u0103 uria\u0219\u0103 fa\u021b\u0103 de estim\u0103rile ini\u021biale, care indicau un factor de aproape 100% \u00een cazul planetelor aflate \u00een zona locuibil\u0103 a sistemului lor solar. Toate acestea ar putea explica de ce condi\u021biile planetare pentru apari\u021bia vie\u021bii inteligente \u00een galaxia noastr\u0103 sunt at\u00e2t de rare \u0219i ar rezolva totodat\u0103 \u0219i faimosul paradox Fermi.<\/p>\n

Despre Paradoxul Fermi, \u00een textul\u00a0\u201dDar unde este toat\u0103 lumea?\u201d \u2013 Paradoxul Fermi, pe blogul nostru – LINK<\/a><\/span><\/p>\n

Cu toate incertitudinile privind parametrii biologici \u0219i\/sau astronomici, faimoasa Ecua\u021bie a lui Drake, precum toate celelalte ipoteze elaborate p\u00e2n\u0103 acum sunt, \u00een fapt, utile mai mult pentru a ne contura viziunea privind existen\u021ba formelor de via\u021b\u0103 extraterestre dar nu pot fi folosite exclusiv pentru a ob\u021bine date cuantificabile de \u00eencredere. \u00cen concluzie, singura cale, aparent viabil\u0103 \u00een acest moment, ce ne r\u0103m\u00e2ne de a afla despre via\u021ba \u00een alte lumi este de a imagina, construi \u0219i dezvolta misiuni spa\u021biale care s\u0103 o caute.<\/p>\n

foto: nationalgeographic.com, snexplores.org, Victor Habbick<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centrebarea dac\u0103 suntem singuri \u00een Univers a fascinat \u0219i a intrigat omenirea de secole. De la legendele antice p\u00e2n\u0103 la descoperirile \u0219tiin\u021bifice recente, dilema existen\u021bei extratere\u0219trilor a fost o tem\u0103 constant\u0103 \u00een imagina\u021bia colectiv\u0103. De\u0219i multe dintre teoriile \u0219i descoperirile privind via\u021ba extraterestr\u0103 r\u0103m\u00e2n controversate, ele continu\u0103 s\u0103 provoace curiozitate \u0219i s\u0103 genereze dezbateri. Astfel, […]\n","protected":false},"author":6,"featured_media":2602,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[53,6],"tags":[136,70,137,134,133,135],"class_list":["post-2593","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-exoplanete","tag-aliens","tag-astronomie","tag-carl-sagan","tag-drake","tag-ecuatie","tag-extraterestrii"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2593","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2593"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2593\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2607,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2593\/revisions\/2607"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2602"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2593"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2593"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2593"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}