{"id":2712,"date":"2025-07-07T09:45:43","date_gmt":"2025-07-07T07:45:43","guid":{"rendered":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?p=2712"},"modified":"2025-07-07T09:45:43","modified_gmt":"2025-07-07T07:45:43","slug":"neptun-planeta-inadaptata-si-vantoasa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/neptun-planeta-inadaptata-si-vantoasa\/","title":{"rendered":"Neptun \u2013 Planeta inadaptat\u0103 \u0219i v\u00e2ntoas\u0103"},"content":{"rendered":"

Tip: Gigant de ghea\u021b\u0103<\/span>
\nDistan\u021ba fa\u021b\u0103 de Soare: 4 472 249 725 km (\u00een medie 30.1 UA adic\u0103 de aproximativ 30 de ori mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 de Soare \u00een compara\u021bie cu Terra)<\/span>
\nPerioada orbital\u0103: 165 ani (60 190 zile p\u0103m\u00e2ntene)<\/span>
\nPerioada de rota\u021bie: 16,11 ore p\u0103m\u00e2ntene<\/span>
\nDiametru: 49.528 km la Ecuator (3,88 x diametrul Terrei)<\/span>
\nTemperatura medie \u00een atmosfer\u0103: – 200\u00b0C<\/span>
\nSateli\u021bi: 16<\/span><\/p>\n

Neptun.<\/strong> Cea de-a opta \u0219i cea mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 planet\u0103 de la Soare, cea de-a patra ca m\u0103rime \u0219i prima planet\u0103 descoperit\u0103 prin calcule matematice. Cam a\u0219a ar suna o foarte\u00a0 scurt\u0103 \u0219i simpl\u0103 descriere a acestui corp ceresc al sistemului nostru solar, singurul care nu poate fi v\u0103zut cu ochiul liber de pe P\u0103m\u00e2nt.<\/span><\/p>\n

Dar ce face din aceast\u0103 planet\u0103 o lume cu totul \u0219i cu totul special\u0103?<\/span><\/p>\n

S\u0103 \u00eencepem, mai \u00eent\u00e2i, cu o scurt\u0103 istorie a lui Neptun. Se pare c\u0103 prima persoan\u0103 care a v\u0103zut planeta a fost celebrul Galileo Galilei, \u00een decembrie 1612 \u0219i \u00een ianuarie 1613. \u00cens\u0103 acesta nu a considerat-o planet\u0103, ci o stea fix\u0103, aflat\u0103 \u00een acel moment \u00een conjunc\u021bie cu Jupiter. La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i \u00een cazul altor pionieri ai astronomiei care au \u201dv\u0103zut-o\u201d f\u0103r\u0103 a\u00a0 o categorisi drept planet\u0103: Michel Lefran\u00e7ois de Lalande<\/a> \u0219i John Herschel. Pozi\u021bia aproximativ\u0103 i-a fost ulterior determinat\u0103, \u00een anul 1846, de c\u0103tre matematicianul francez Urbain le Verrier \u00een acela\u0219i timp cu John Couch Adams, un matematician \u0219i astronom englez, f\u0103r\u0103 ca niciunul dintre cei doi s\u0103 \u0219tie unul de munca celuilalt. Ambii au cerut ajutorul unor astronomi ce lucrau la observatoarele din Berlin \u0219i Cambridge pentru confirmarea calculelor prin observa\u021bii astronomice \u0219i am\u00e2ndoi primesc acum recunoa\u0219tere pentru munca lor, de\u0219i Le Verrier ram\u00e2ne oficial descoperitorul s\u0103u precum \u0219i cel ce i-a dat numele de Neptun (dup\u0103 zeul roman al m\u0103rii). Ceea ce merit\u0103 men\u021bionat este faptul c\u0103 Neptun a putut fi remarcat gra\u021bie discrepan\u021belor constatate \u00een ceea ce prive\u0219te orbita lui Uranus \u00een raport cu legile lui Kepler \u0219i Newton; Uranus p\u0103rea c\u0103 se abate de la cursul lui normal \u0219i ipoteza unei planete nedescoperite care \u00eei influen\u021beaz\u0103 traiectoria orbital\u0103 a fost una destul de larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103. De\u0219i, \u00een timp, i-a fost luat\u0103 titulatura de obiect care se afl\u0103 la limita exterioar\u0103 a sistemului solar, mai \u00eent\u00e2i de c\u0103tre Pluto \u0219i mai apoi de c\u0103tre obiectele transneptuniene, Neptun r\u0103m\u00e2ne totu\u0219i cea mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 dintre cele 4 planete gigant \u0219i este \u201dperechea\u201d lui Uranus, ambele fiind denumite gigan\u021bi de ghea\u021b\u0103.<\/span><\/p>\n

\"\" https:\/\/worldhistoryinchunks.com\/<\/a><\/span><\/p>\n

Dar de ce spunem c\u0103 este o planet\u0103 inadaptat\u0103? Pentru c\u0103, aparent, Neptun se afl\u0103 \u00een locul gre\u0219it \u00een cadrul sistemului nostru solar! Cum a\u0219a? \u00cen \u00eencercarea de a elabora o teorie a form\u0103rii planetelor, un grup de cercet\u0103tori de la Observatorul de pe Coasta de Azur a propus, \u00een 2005, un model de evolu\u021bie a sistemului solar (Modelul de la Nisa) care sus\u021bine c\u0103 planetele exterioare (Jupiter, Saturn, Uranus \u0219i Neptun) au luat na\u0219tere undeva mult mai aproape de Soare dup\u0103 care s-au \u00eendep\u0103rtat de acesta. Ini\u021bial, Jupiter a \u00eenceput aceast\u0103 deplasare, intr\u00e2nd apoi \u00een rezonan\u021b\u0103 cu Saturn. C\u00e2mpul de for\u021be gravita\u021bionale augmentat ale celor dou\u0103 corpuri a afectat toate celelalte planete sau corpuri din vecin\u0103tate, unele fiind ejectate spre exteriorul sistemului \u00een formare. Gra\u021bie tuturor acestor interac\u021biuni se poate explica dinamica curioas\u0103 a obiectelor din centura Kuiper dar \u0219i faptul c\u0103 Uranus \u0219i Neptun au fost \u0219i ele nevoite s\u0103 se deplaseze pe orbite mai \u00eendep\u0103rtate dar printr-un proces oarecum asimetric. Teoretic, \u00een aceast\u0103 migrare, cele 2 planete ar fi trebuit s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe locurile (Uranus fiind planeta ce ar fi gravitat pe orbita exterioar\u0103). \u00cens\u0103 migrarea nu s-a desf\u0103\u0219urat uniform dat fiind influen\u021ba unor factori suplimentari (e.g. interac\u021biuni cu obiecte din afara sistemului solar) astfel c\u0103 stabilizarea s-a produs \u00een forma sa actual\u0103. Doar a\u0219a se pot explica, prin modelul de la Nisa, unele atribute ale planetei Neptun care \u00eencalc\u0103 \u201dordinea\u201d fireasc\u0103, specific\u0103 sistemului nostru solar, cum ar fi densitatea ori masa planetar\u0103: Neptun are o mas\u0103 mai mare de 17 ori dec\u00e2t cea a P\u0103m\u00e2ntului comparativ cu cea a vecinei sale Uranus, de numai 14 ori mai mare, precum \u0219i o densitate ce dep\u0103\u0219e\u0219te semnificativ pe cea a celorlalte planete exterioare.<\/span><\/p>\n

Planeta se distinge \u00eens\u0103, \u00een mod evident, \u0219i prin multe alte caracteristici cu totul deosebite de toate celelalte planete dar \u0219i prin unele ce par a fi comune cel pu\u021bin cu cele uraniene.<\/span><\/p>\n