{"id":2789,"date":"2025-09-27T21:30:10","date_gmt":"2025-09-27T19:30:10","guid":{"rendered":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?p=2789"},"modified":"2025-10-03T10:47:21","modified_gmt":"2025-10-03T08:47:21","slug":"asteroizii-pietrele-din-jurul-nostru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/asteroizii-pietrele-din-jurul-nostru\/","title":{"rendered":"Asteroizii, pietrele din jurul nostru"},"content":{"rendered":"

Sistemul Solar nu \u00eenseamn\u0103 numai Soare, planete \u0219i sateli\u021bi. Casa noastr\u0103 e plin\u0103 de pietroaie, unele mici, altele imense, de sute de kilometri diametru, pietroaie ce orbiteaz\u0103 steaua noastr\u0103, la fel cum o face \u0219i Terra. Vom cunoa\u0219te asteroizii, vom vedea de c\u00e2te feluri sunt, unde se g\u0103sesc, ce misiuni au fost trimise pentru a le dezv\u0103lui secretele \u0219i care dintre ei sunt cei mai periculo\u0219i.<\/b><\/span><\/span><\/h3>\n

Sistemul Solar este format din Soare – o stea, planete, planete pitice, asteroizi (\u0219i meteoroizi), toate acestea cu sateli\u021bi sau f\u0103r\u0103, comete, obiecte trans-neptuniene, cu sateli\u021bi sau f\u0103r\u0103, \u0219i praf interplanetar. Vom numi \u201easteroizi\u201d corpurile mici ale c\u0103ror orbite sunt complet incluse \u00een cea a lui Neptun \u0219i \u201eobiecte Kuiper\u201d cele ale c\u0103ror orbite se afl\u0103, cel pu\u021bin par\u021bial, dincolo de orbita lui Neptun.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Majoritatea asteroizilor se afl\u0103 \u00eentre Marte \u0219i Jupiter, form\u00e2nd astfel centura principal\u0103 de asteroizi. Totu\u0219i, orbita unor<\/span><\/span><\/span>a dintre ei <\/span><\/span><\/span>poate intersecta orbita P\u0103m\u00e2ntului. Al\u021bi asteroizi, numi\u021bi troieni, circul\u0103 pe acelea\u0219i orbite cu planetele, iar cei cu orbite \u00eentre cele ale planetelor gigantice sunt numi\u021bi centauri.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Obiectele Kuiper sunt majoritar situate \u00eentre 30 \u0219i 50 unit\u0103\u021bi astronomice \u0219i formeaz\u0103 centura Kuiper. Pe de alt\u0103 parte, vom defini \u201ecometa\u201d ca fiind corpurile mici care prezint\u0103 activitate, adic\u0103 emit gaze \u0219i praf pe o parte a orbitei lor. Cometele pot proveni din cel pu\u021bin dou\u0103 rezervoare: centura Kuiper \u0219i norul lui Oort, care ar putea s\u0103 se extind\u0103 p\u00e2n\u0103 la 100.000 unit\u0103\u021bi astronomice de Soare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Primul asteroid, descoperit de Anul Nou<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\"Primul asteroid descoperit, nu mai este acum asteroid, a devenit planet\u0103 pitic\u0103. Este vorba de Ceres, <\/span><\/span><\/span><\/span>g\u0103sit pe cer <\/span><\/span><\/span>pe 1 ianuarie 1801, de Giuseppe Piazzi, un om care nu avea mare lucru de f\u0103cut \u00een noaptea de Revelion se pare. <\/span><\/span><\/span>Are un diametru ecuatorial de 975 km \u0219i a devenit planet\u0103 pitic\u0103 pentru c\u0103 are o form\u0103 aproape sferic\u0103. Cu o mas\u0103 de 9.5 \u00d7 10<\/span><\/span><\/span>20<\/span><\/span><\/span><\/sup> kg, Ceres reprezint\u0103 singur aproximativ o treime din masa total\u0103 a centurii principale. Are cam 0,01 din masa Lunii \u0219i 0,0002 din masa P\u0103m\u00e2ntului.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pallas este cel mai mare asteroid, are un diametru mediu pu\u021bin peste 500 km, de aproape 6 ori mai mic dec\u00e2t cel al Lunii. Legat de Vesta, care este pu\u021bin mai mic dect\u00e2t Pallas dar mai masiv, este singurul asteroid care, cu pu\u021bin noroc, se poate vedea cu ochiul liber. Trebuie s\u0103 merge\u021bi \u00eentr-un loc cu cer c\u00e2t mai negru, s\u0103 \u0219ti\u021bi unde s\u0103 v\u0103 uita\u021bi \u0219i s\u0103 ave\u021bi vedere de vultur\u2026 nu e cazul meu! Oricum, \u00een ziua de azi e foarte greu s\u0103 \u00eendeplinim toate cele trei condi\u021bii, a\u0219a c\u0103 mai bine folosim un binoclu.<\/span><\/span><\/p>\n

C\u00e2\u021bi asteroizi cunoa\u0219tem<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Studiul asteroizilor prezint\u0103 un interes notabil deoarece permite o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a originilor \u0219i form\u0103rii sistemului solar, pentru c\u0103 reprezint\u0103 corpuri care pot lovi Terra, care ar fi putut aduce via\u021b\u0103 pe Terra, pentru c\u0103 con\u021bin foarte multe minerale \u0219i se pot, \u00eentr-un viitor mina, sau reprezenta ni\u0219te halte \u00een drum spre alte planete etc. <\/span><\/span><\/span>Pe <\/span><\/span><\/span>pagina Minor Planet Center, organismul care se ocup\u0103 de aceste corpuri mici, <\/span><\/span><\/span>sunt inventaria\u021bi \u00een jurul a<\/span><\/span><\/span> 1,<\/span><\/span><\/span>5 <\/span><\/span><\/span>milioane de asteroizi, din care aproape 40.000 obiecte apropiate de Terra, \u0219i aproape 5.000 de comete.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Centura principal\u0103 de asteroizi<\/span><\/span><\/span><\/b><\/span><\/p>\n

Majoritatea asteroizilor se afl\u0103 \u00eentre Marte \u0219i Jupiter \u0219i mai precis \u00eentre 2.1 \u0219i 3.3 unit\u0103\u021bi astronomice fa\u021b\u0103 de Soare (toate corpurile care sunt \u00een interiorul orbitei lui Neptun \u0219i nu prezint\u0103 activitate cometar\u0103 sunt asteroizi). Pe de alt\u0103 parte, \u00eenclina\u021bia orbitelor asteroizilor este \u00een general foarte mic\u0103, sub 4\u00b0, astfel c\u0103 asteroizii graviteaz\u0103, \u00een marea lor parte, \u00een jurul Soarelui \u00eentr-o zon\u0103 apropiat\u0103 de planul ecliptic. Un an dureaz\u0103 \u00eentre 3,5 \u0219i 6 ani tere\u0219tri.<\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Compozi\u021bia asteroizilor<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Observa\u021biile spectroscopice permit distingerea multor clase de asteroizi. Cele trei clase principale sunt asteroizii de tip C (carbonat sau carbonatat), de tip S (silicat) \u0219i de tip M (metalici). Asteroizii carbonat <\/span><\/span><\/span>(75%)<\/span><\/span><\/span> sunt majoritar prezen\u021bi \u00een zonele externe ale centurii de asteroizi, \u00een timp ce asteroizii de tip S \u0219i M se concentreaz\u0103 \u00een zonele mai interne.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Misiuni spre asteroizi<\/span><\/span><\/span><\/b><\/span><\/p>\n

O mare parte din cuno\u0219tin\u021bele noastre despre compozi\u021bia asteroizilor provine din studiul meteori\u021bilor. Au fost \u00eens\u0103 \u0219i misiuni robotizate care au adus pe Terra probe din praf \u0219i roc\u0103 de pe asteroizi. E vorba de NEAR-Shoemaker (prima care a aterizat pe un asteroid, pe Eros (\u00een jurul a 16 km diametru), \u00een 2001, Hayabusa (a aterizat \u0219i a colectat regolit de pe Itokawa, \u00een 2010), Hayabusa 2 (a aterizat \u0219i a colectat roci de pe Ryugu, \u00een 2019) \u0219i OSIRIS-Rex (a aterizat \u0219i a colectat roci de pe Bennu, \u00een 2020 <\/span><\/span><\/span>(<\/span><\/span><\/span>\u00een 2029 se va \u00eent\u00e2lni cu <\/span><\/span><\/span>asteroidul notoriu, <\/span><\/span><\/span>Apophis).<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Familii de asteroizi<\/span><\/span><\/span><\/b><\/span><\/p>\n

O familie de asteroizi este o popula\u021bie de asteroizi care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc elemente orbitale proprii similare. Membrii familiilor sunt considera\u021bi a fi fragmente ale coliziunilor anterioare dintre asteroizi. Aproximativ 33% p\u00e2n\u0103 la 35% dintre asteroizii din centura principal\u0103 sunt membri ai unei familii. Se consider\u0103 c\u0103 familiile se formeaz\u0103 ca urmare a coliziunilor dintre asteroizi. \u00cen multe sau \u00een cele mai multe cazuri, corpul p\u0103rinte a fost distrus, dar exist\u0103 \u0219i mai multe familii care au rezultat dintr-un eveniment mare de craterizare care nu a distrus corpul p\u0103rinte. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    \n
  • \n

    Hungaria este o familie care a luat numele celui mai mare asteroid, Hungaria, con\u021bine aproape 3.000 de asteroizi, \u0219i a luat na\u0219tere printr-o coliziune catastrofic\u0103 (pentru c\u0103 cel mai mare asteroid are doar 1\/5 din masa familiei).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n

  • \n

    Vesta este o familie situat\u0103 \u00een apropierea asteroidului Vesta, con\u021bine aproximativ 15.000 de membri numi\u021bi vestoizi, ce au luat na\u0219tere dup\u0103 ce Vesta a suferit un impact cu un obiect mare ce cel mai probabil a l\u0103sat ca urm\u0103 craterul imens din sudul asteroidului.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n

  • \n

    Hilda este o familie cu aproape 400 de asteroizi afla\u021bi \u00een rezonan\u021b\u0103 3:1 cu Jupiter (\u00eentr-una din lacunele lui Kirkwood).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

    NEA\/NEO<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Nu to\u021bi asteroizii sunt \u00een Centura Principal\u0103 de Asteroizi. O parte din ei sunt \u00een apropierea Terrei, se numesc Near Earth Asteroids <\/span><\/span><\/span>(sunt grupa\u021bi \u00een patru grupe principale)<\/span><\/span><\/span>, asteroizi din apropierea P\u0103m\u00e2ntului (NEA fac partea al\u0103turi de Near Earth Comets din NEO, Near Earth Objects).<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

      \n
    • \n

      Amor, orbita \u00een afara orbitei P\u0103m\u00e2ntului, \u00een interiorul orbitei lui Marte, deci cu semiaxa mare mai mare de 1 u.a \u0219i cu periheliul cuprins \u00eentre 1,017 \u0219i 1.3 u.a.,<\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n

    • \n

      Apollo cu semiaxa mare mai mare de 1 u.a. dar cu periheliul sub 1,017 u.a.,<\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n

    • \n

      Aten, cu semiaxa mare mai mic\u0103 de 1 u.a. \u0219i cu afeliul mai mare de 0,983 u.a.<\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n

    • \n

      Atira, cu semiaxa mare mai mic\u0103 de 1 u.a. dar cu afeliul mai mic de 0,983 u.a.<\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

      Asteroizii care au fost intercepta\u021bi de misiunile americane \u0219i japoneze sunt din aceaste grupe, Itokawa, Ryugu \u0219i Bennu sunt din grupa Apollo, iar Eros din grupa Amor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

      \"\"<\/p>\n

      Dintre comete, cometa Swift-Tuttle, cea care e sursa curentului de meteori Perseide, va deveni un obiect din apropierea Terrei, calculele ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 va trece la 23 de milioane de km de P\u0103m\u00e2nt \u00een 2126 \u0219i chiar \u0219i mai aproape dup\u0103, fiind \u0219i o comet\u0103 cu poten\u021bial periculos. 109P\/Swift-Tuttle este o comet\u0103 cu o perioad\u0103 de 133 de ani \u00eentr-o rezonan\u021b\u0103 1:11 cu Jupiter \u0219i are un nucleu de 26 de kilometri.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

      Asteroizi cu poten\u021bial periculos<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

      Dintre asteroizii men\u021biona\u021bi mai sus, cei cu adev\u0103rat periculo\u0219i, pe care trebuie s\u0103-i \u021binem sub observa\u021bie, sunt asteroizii cu poten\u021bial periculos. Potentially hazaradous asteroids, asteroizii care se apropie foarte mult de orbita Terrei \u0219i care sunt destul de mari c\u00e2t, dac\u0103 s-ar ciocni de noi, ar produce un dezastru cel pu\u021bin regional. Deci, asteroizi care se apropie la mai pu\u021bin de 0,05 u.a., la mai pu\u021bin de 7.48 milioane de km (aproape 20 de distan\u021be p\u00e2n\u0103 la Lun\u0103) \u0219i cu diametrul de cel pu\u021bin 140 de metri (cu o magnitudine absolut\u0103 mai mic\u0103 de 22). Sunt undeva pu\u021bin peste 2.300 asteroizi cu poten\u021bial periculos, majoritatea din categoria Apollo, restul Aten. Sunt 11 PHA cu peste 3 kilometri diametru, din care 2 au peste 5 km diametru, Phaetohon \u0219i Florence \u0219i unul 7 kilometri, JM<\/span><\/span><\/span>8<\/span><\/span><\/span><\/sub> (Apophis, <\/span><\/span><\/span>asteroidul de care s-a speriat toat\u0103 lumea, <\/span><\/span><\/span>are <\/span><\/span><\/span>doar \u00een jurul a <\/span><\/span><\/span>300 metri diametru).<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Sistemul Solar nu \u00eenseamn\u0103 numai Soare, planete \u0219i sateli\u021bi. Casa noastr\u0103 e plin\u0103 de pietroaie, unele mici, altele imense, de sute de kilometri diametru, pietroaie ce orbiteaz\u0103 steaua noastr\u0103, la fel cum o face \u0219i Terra. Vom cunoa\u0219te asteroizii, vom vedea de c\u00e2te feluri sunt, unde se g\u0103sesc, ce misiuni au fost trimise pentru a […]\n","protected":false},"author":3,"featured_media":2790,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[142,143,62,144,145,141,146,39],"class_list":["post-2789","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-sistemul-solar","tag-amor","tag-apollo","tag-asteroizi","tag-aten","tag-atira","tag-centura-principala","tag-geo","tag-sistem-solar"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2789","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2789"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2789\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2838,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2789\/revisions\/2838"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2790"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2789"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2789"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2789"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}