{"id":2796,"date":"2025-09-27T21:28:29","date_gmt":"2025-09-27T19:28:29","guid":{"rendered":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?p=2796"},"modified":"2025-10-03T10:47:27","modified_gmt":"2025-10-03T08:47:27","slug":"asteroizii-provoaca-probleme-cand-lovesc-ceva-ce-se-intampla-in-timpul-impactului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/asteroizii-provoaca-probleme-cand-lovesc-ceva-ce-se-intampla-in-timpul-impactului\/","title":{"rendered":"Asteroizii provoac\u0103 probleme c\u00e2nd lovesc ceva. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een timpul impactului?"},"content":{"rendered":"

Asteroizii sunt obiecte pe care ni le-am dori c\u00e2t mai departe de Terra. Poate nu chiar foarte departe, pentru c\u0103 ar fi bine \u0219i s\u0103 le studiem \u00een detaliu. Dar, ace\u0219tia sunt \u00eempr\u0103\u0219tia\u021bi \u00een tot Sistemul Solar \u0219i uneori intr\u0103 \u00een coliziune cu al\u021bi asteroizi, cu planete sau cu sateli\u021bi. Din acest motiv este foarte bine s\u0103 \u0219tim c\u00e2t mai multe informa\u021bii despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een timpul unui impact.<\/b><\/span><\/span><\/h3>\n

Consecin\u021bele din timpul unui impact depind de mai mul\u021bi factori, printre care viteza impactorului \u0219i natura, alc\u0103tuirea, at\u00e2t a impactorului c\u00e2t \u0219i a suprafe\u021bei lovite. Dac\u0103 planeta posed\u0103 o atmosfer\u0103, proiectilul sufer\u0103, se fr\u00e2neaz\u0103 \u0219i se \u00eenc\u0103lze\u0219te, \u0219i se vaporizeaz\u0103 par\u021bial sau total. Pe Terra, proiectilele sub 10 m rar rezist\u0103 p\u00e2n\u0103 la contactul cu solul. Din moment ce proiectilul atinge suprafa\u021ba procesul de impact \u00eencepe.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Contact \u0219i comprimare<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

La impact e ajunge la o medie a vitezelor de <\/span><\/span><\/span>lovire <\/span><\/span><\/span>undeva pe la 17-18 km\/s, \u00een jurul a 60.000 de km\/h. Deci, c\u00e2nd se atinge suprafa\u021ba, impactorul transmite energia solului \u0219i genereaz\u0103 o und\u0103 de \u0219oc imens\u0103. <\/span><\/span><\/span>Aceasta se propag\u0103, \u00een mod hemisferic, de la punctul de impact, at\u00e2t \u00een solul \u021bint\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een proiectil, care sunt ambele comprimate. Solul se fractureaz\u0103 iar rocile se topesc form\u00e2nd o cavitate circular\u0103. Faza de contact\/comprimare dureaz\u0103, \u00een general, c\u00e2teva secunde. \u00cen acest scurt moment, temperatura poate atinge c\u00e2teva mii de grade, iar presiunea c\u00e2teva milioane de bari. La finalul acestei faze, proiectilul este de obicei complet distrus, volatilizat \u00een lichid sau gaz.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Excava\u021bie<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Sub efectul undei de \u0219oc, o cantitate uria\u0219\u0103 de materie este expulzat\u0103 radial, \u00een mod balistic, sub form\u0103 solid\u0103 sau lichid\u0103, form\u00e2nd \u00een special o corol\u0103 de ejecta \u00een jurul cavit\u0103\u021bii s\u0103pate \u00een timpul fazei de contact\/comprimare. Aceasta din urm\u0103 devine astfel mai mare. C\u00e2nd rezisten\u021ba subsolului compenseaz\u0103 for\u021bele de compresie, craterul atinge ad\u00e2ncimea sa maxim\u0103, de obicei \u00eentre 1\/5 \u0219i 1\/3<\/span><\/span><\/span> din diametrul s\u0103u. Craterul este atunci considerat tranzitoriu; acesta va suferi \u00een cur\u00e2nd noi modific\u0103ri.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Faza de excava\u021bie dureaz\u0103 de la c\u00e2teva secunde p\u00e2n\u0103 la c\u00e2teva minute pentru cele mai mari cratere (de exemplu, Meteor Crater – 1,2 km diametru, din Arizona, a fost excavat \u00een 10 secunde).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Modificare \u0219i relaxare<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce craterul se r\u0103ce\u0219te, se acoper\u0103 cu un \u00eenveli\u0219 de brecii (amestec de roci sf\u0103r\u00e2mate, topite \u0219i cimentate). Pere\u021bii se stabilizeaz\u0103 treptat \u00een ritmul pr\u0103bu\u0219irilor \u0219i al alunec\u0103rilor de teren care aduc resturi \u00een interiorul cavit\u0103\u021bii, reduc\u00e2nd astfel ad\u00e2ncimea. V\u00e2rful central al craterelor complexe se formeaz\u0103 prin relaxare, revenire, rebound elastic. De \u00eendat\u0103 ce procesul de excava\u021bie se \u00eencheie, rocile comprimate de impact se relaxeaz\u0103, iar fundul craterului se ridic\u0103. \u00cen cazul craterelor foarte mari, v\u00e2rful central se poate chiar pr\u0103bu\u0219i, d\u00e2nd na\u0219tere unui inel central.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

De ce depinde m\u0103rimea craterelor<\/span><\/span><\/span><\/b><\/span><\/p>\n

Diametrul unui crater de cel pu\u021bin c\u00e2\u021biva km depinde de densit\u0103\u021bile proiectilului \u0219i ale suprafe\u021bei, de diametrul proiectilului, de viteza impactorului, de gravitatea planetei \u0219i de unghiul de impact.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Din c\u00e2te vede\u021bi nu dimensiunea asteroidului e important\u0103, ci masa. Asta pentru c\u0103, de exemplu, un meteorit de fier ar putea avea o mas\u0103 de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t un meteorit st\u00e2ncos de aceea\u0219i dimensiune, ceea ce ar duce la formarea unui crater mai mare, deoarece se elibereaz\u0103 de dou\u0103 ori mai mult\u0103 energie. Energia cre\u0219te propor\u021bional cu p\u0103tratul vitezei, a\u0219a c\u0103 un meteorit care intr\u0103 cu o vitez\u0103 de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t unul identic va elibera de patru ori mai mult\u0103 energie. Nu uita\u021bi c\u0103 craterele sunt tridimensionale \u0219i devin mai mari \u00een func\u021bie de r\u0103d\u0103cina cubic\u0103 a energiei totale. Pentru a forma un crater de dou\u0103 ori mai mare este necesar\u0103 de OPT ori mai mult\u0103 energie.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Cum calcul\u0103m m\u0103rimea asteroidului<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cum calcul\u0103m m\u0103rimea unui impactor \u0219i a energiei degajate din moment ce ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba unui crater? <\/span><\/span><\/span>Trebuie s\u0103 cunoa\u0219te\u021bi ni\u0219te parametri sau s\u0103-i presupune\u021bi, dar rezultatul e mul\u021bumitor. Sau aproxim\u0103m!<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00centr-o prim\u0103 aproxima\u021bie, se poate spune c\u0103 groapa creat\u0103 ini\u021bial, ceatranzitoriu, are un diametru de 10 ori mai mare dec\u00e2t cel al proiectilului\/impactorului. Pentru craterele mici, rolul rezisten\u021bei materialelor prevaleaz\u0103 asupra celui al gravita\u021biei. \u0218i putem face aproxima\u021bia pentru c\u0103 impactul are de obicei loc la o vitez\u0103 de aproximativ 20 km\/s, unghiul de intrare \u0219i impact e pe la 45 de grade. <\/span><\/span><\/p>\n

Diametrul final este de 12,5 ori mai mare dec\u00e2t cel al proiectilului\/impactorului. Iar ad\u00e2ncimea, cea tranzitorie poate s\u0103 fie \u00eentre 1\/5 \u0219i 1\/3 din diametrul tranzitoriu, iar cea final\u0103 \u00eentre 1\/10 \u0219i 1\/5 din m\u0103rimea diametrului tranzitoriu.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ca exemplu, dac\u0103 avem un crater de 1 kilometru \u0219i ad\u00e2ncime pe la 150 de metri, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 impactorul ar putut avea cam 80-90 de metri diametru. De obicei, la fa\u021ba locului, la m\u0103rimile astea, g\u0103sim meteori\u021bi, \u0219i putem vedea densitatea, iar dac\u0103 sunt fiero\u0219i, atunci sigur meteoritul era mai mic dec\u00e2t arpoximarea noastr\u0103. Se poate duce spre 60 de metri.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Impact \u00een Holocen<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Impacturile s-au r\u0103rit din ce \u00een ce mai mult odat\u0103 cu \u00eendep\u0103rtarea de perioada form\u0103rii Terrei, a existat o perioad\u0103 cu bombardament masiv, acum aproximativ 4 miliarde de ani. Din Holocen, a doua perioad\u0103 a Cuaternarului care a \u00eenceput acum aproximativ 12.000 de ani, g\u0103sim doar c\u00e2teva cratere, de maximum 200 de metri diametru: Henbury Reserve (aproape 5.000 de ani vechime), Campo del Cielo (tot \u00een jurul a 5.000 de ani), Whiteout crater (aproape 1.100 ani vechime), Kamil Crater (\u00een jurul a 3.500 ani vechime). \u0218i cam at\u00e2t! Nimic kilometric!<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Fenomenul Tunguska<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dac\u0103 ajungem \u00een secolul al XX-lea, evenimentul Tunguska a fost cel mai puternic. Evenimentul acesta este clasificat ca impact, dar nu a atins scoar\u021ba, deci nu a l\u0103sat niciun crater. Explozia Tunguska a avut loc \u00een 30 iunie 1908, \u00een Rusia, \u021binutul Krasnoiarsk, la ora local\u0103 07.14. Impactul cu solul nu a avut loc, explozia a avut loc \u00een aer, la o altitudine de 5-10 kilometri, cauza fiind un fragment de asteroid sau comet\u0103. Estim\u0103rile \u00een ce prive\u0219te energia exploziei sunt de circa 1.000 de ori mai puternic\u0103 dec\u00e2t bomba atomic\u0103 de la Hiroshima. S-a estimat c\u0103 explozia a scos din r\u0103d\u0103cini peste 80 de milioane de copaci care se \u00eentindeau pe o raz\u0103 de 2.150 kilometri p\u0103tra\u021bi.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Evenimentul Celeabinsk<\/span><\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

\u00cen secolul al XXI-lea, cel mai mare eveniment a fost cel de la Celeabinsk, tot un asteroid care s-a consumat \u00een atmosfer\u0103, dar mult mai mic, de nici m\u0103car 20 de metri diametru. Asteroidul a intra \u00een atmosfer\u0103 \u00een zona Ural, pe 15 februarie 2013, la 09.20 ora local\u0103. Ce a fost bine \u00een ce prive\u0219te aceast\u0103 explozie care a avut loc la 30 km \u00een aer este c\u0103 nu a provocat pagube mari – geamuri sparte, oameni r\u0103ni\u021bi de suflul exploziei care a ajuns dup\u0103 aproape 3 minute la sol, cu arsuri pe piele – \u0219i a \u0219i putut fi cercetat \u00een detaliu. \u0218tim c\u0103 avea aproape 10.000 de tone, a intrat la un unghi de 18 grade cu o vitez\u0103 relativ\u0103 de 19 km\/s (aproape 70.000 km\/h). Lumina sa era vizibil\u0103 de la 100 km distan\u021b\u0103, era mai str\u0103lucitoare dec\u00e2t cea a Soarelui. Energia lui a fost de 30 de ori mai mare dec\u00e2t cea a bombei de la Hiroshima. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Luna, produsul unui impact<\/span><\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

Chiar dac\u0103 exist\u0103 mai multe teorii legate de formarea Lunii, ca de exemplu faptul c\u0103 ar fi fost un corp capturat sau format din coliziunea mai multor asteroizi, una dintre teorii este cel mai mult acceptat\u0103, modelul \u201dstandard\u201d al astronoamei Robin Canup, <\/span><\/span><\/span>care p<\/span><\/span><\/span>ostuleaz\u0103 c\u0103 formarea Lunii se datoreaz\u0103 unui impact gigantic \u00eentre proto-P\u0103m\u00e2nt \u0219i o alt\u0103 proto-planet\u0103, numit\u0103 \u201eTheia\u201d, poate de dimensiunea lui Marte.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Deci, <\/span><\/span><\/span>Theia love\u0219te P\u0103m\u00e2ntul cu o vitez\u0103 mare \u0219i este distrus\u0103; un nor de resturi extrem de fierbin\u021bi, format \u00een principal din mantaua lui Theia, se formeaz\u0103 \u00een orbita \u00een jurul proto-P\u0103m\u00e2ntului (care este par\u021bial distrus de impact, dar supravie\u021buie\u0219te), iar Luna se acumuleaz\u0103 apoi din acest inel de resturi \u00een r\u0103cire.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Asteroizii sunt obiecte pe care ni le-am dori c\u00e2t mai departe de Terra. Poate nu chiar foarte departe, pentru c\u0103 ar fi bine \u0219i s\u0103 le studiem \u00een detaliu. Dar, ace\u0219tia sunt \u00eempr\u0103\u0219tia\u021bi \u00een tot Sistemul Solar \u0219i uneori intr\u0103 \u00een coliziune cu al\u021bi asteroizi, cu planete sau cu sateli\u021bi. Din acest motiv este foarte […]\n","protected":false},"author":3,"featured_media":2797,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[53,4],"tags":[62,148,147],"class_list":["post-2796","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-sistemul-solar","tag-asteroizi","tag-cratere","tag-impact"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2796","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2796"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2796\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2836,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2796\/revisions\/2836"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2797"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2796"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2796"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2796"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}