{"id":2821,"date":"2025-09-27T21:41:24","date_gmt":"2025-09-27T19:41:24","guid":{"rendered":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?p=2821"},"modified":"2025-10-03T10:46:59","modified_gmt":"2025-10-03T08:46:59","slug":"cand-riscul-de-coliziune-exista-atunci-exista-si-scara-de-risc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/cand-riscul-de-coliziune-exista-atunci-exista-si-scara-de-risc\/","title":{"rendered":"C\u00e2nd riscul de coliziune exist\u0103, atunci exist\u0103 \u0219i scar\u0103 de risc"},"content":{"rendered":"

Oamenii vor s\u0103 \u0219tie la ce s\u0103 a\u0219tepte \u00een cazul unui impact cu un obiect venit din spa\u021biu, drept urmare, ca \u0219i \u00een cazul cutremurelor de P\u0103m\u00e2nt, au realiza clasific\u0103ri ale riscului de coliziune bazate pe energia \u0219i probabilitatea de impact cu un obiect venit din Ceruri.<\/b><\/span><\/span><\/h3>\n

Exist\u0103 dou\u0103 scheme de clasificare \u0219tiin\u021bific\u0103 a riscului de coliziune a unui NEO.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    \n
  • \n

    Scara Torino, care este mai simpl\u0103 \u0219i evalueaz\u0103 riscurile de impact \u00een urm\u0103torii 100 de ani pe baza energiei de impact \u0219i a probabilit\u0103\u021bii de impact, folosind numere \u00eentregi de la 0 la 10. Ea este destinat\u0103 ca un instrument de comunicare pentru astronomi \u0219i public pentru a evalua gravitatea predic\u021biilor de coliziune, combin\u00e2nd statistici de probabilitate \u0219i poten\u021biale de daune cinetice cunoscute \u00eentr-o singur\u0103 valoare de amenin\u021bare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

      \n
    • \n

      Scara Palermo, care este mai complex\u0103 \u0219i atribuie un num\u0103r pozitiv sau negativ fiec\u0103rei coliziuni posibile, \u021bin\u00e2nd cont de frecven\u021ba coliziunilor de fundal, probabilitatea apari\u021biei coliziunii \u0219i timpul r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la posibila coliziune.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

      \"\"<\/p>\n

      Scara Torino<\/span><\/span><\/span><\/b><\/span><\/p>\n

      Scara Torino folose\u0219te o scar\u0103 \u00eentreag\u0103 de la 0 la 10. Un 0 indic\u0103 faptul c\u0103 un obiect are o \u0219ans\u0103 neglijabil de coliziune cu P\u0103m\u00e2ntul, comparativ cu \u201ezgomotul de fundal\u201d obi\u0219nuit al evenimentelor de coliziune, sau este prea mic pentru a penetra atmosfera P\u0103m\u00e2ntului. Un 10 indic\u0103 faptul c\u0103 o coliziune este sigur\u0103, iar impactorul este suficient de mare pentru a cauza o catastrof\u0103 global\u0103. Scara Torino este definit\u0103 doar pentru impacturi poten\u021biale cu mai pu\u021bin de 100 de ani \u00een viitor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

        \n
      • \n

        0, F\u0103r\u0103 pericol (alb) – Probabilitatea unei coliziuni este zero sau at\u00e2t de mic\u0103 \u00eenc\u00e2t este efectiv zero. Se aplic\u0103, de asemenea, obiectelor mici precum meteori\u021bii \u0219i corpuri care se ard \u00een atmosfer\u0103, precum \u0219i c\u0103derilor rare de meteori\u021bi care rar cauzeaz\u0103 daune.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n

      • \n

        1, Normal (verde) – O descoperire de rutin\u0103 \u00een care se prevede o trecere apropiat\u0103 de P\u0103m\u00e2nt care nu prezint\u0103 un nivel neobi\u0219nuit de pericol. Calcul\u0103rile actuale arat\u0103 c\u0103 o coliziune este extrem de improbabil\u0103, f\u0103r\u0103 motiv pentru aten\u021bia sau \u00eengrijorarea publicului. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n

      • \n

        2, Merit\u0103 aten\u021bia astronomilor (galben) – O descoperire, care poate deveni de rutin\u0103 cu c\u0103ut\u0103ri extinse, a unui obiect care face o trecere oarecum apropiat\u0103, dar nu foarte neobi\u0219nuit\u0103, de P\u0103m\u00e2nt. De\u0219i merit\u0103 aten\u021bia astronomilor, nu exist\u0103 motiv pentru aten\u021bia sau \u00eengrijorarea publicului, deoarece o coliziune real\u0103 este \u00eenc\u0103 foarte improbabil\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n

      • \n

        3, merit\u0103 aten\u021bia astronomilor (galben) – Calcul\u0103rile actuale ofer\u0103 o \u0219ans\u0103 de 1% sau mai mare de coliziune capabil\u0103 de distrugere localizat\u0103. Cel mai probabil, noi observa\u021bii telescopice vor duce la reatribuirea la Nivelul 0. Aten\u021bia publicului \u0219i a oficialilor publici este meritat\u0103 dac\u0103 \u00eent\u00e2lnirea este la mai pu\u021bin de un deceniu distan\u021b\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n

      • \n

        4, merit\u0103 aten\u021bia astronomilor (galben) – Calcul\u0103rile actuale ofer\u0103 o \u0219ans\u0103 de 1% sau mai mare de coliziune capabil\u0103 de devastare regional\u0103. Cel mai probabil, noi observa\u021bii telescopice vor duce la reatribuirea la Nivelul 0. Aten\u021bia publicului \u0219i a oficialilor publici este meritat\u0103 dac\u0103 \u00eent\u00e2lnirea este la mai pu\u021bin de un deceniu distan\u021b\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n

      • \n

        5, O \u00eent\u00e2lnire apropiat\u0103 care reprezint\u0103 o amenin\u021bare serioas\u0103, dar \u00eenc\u0103 incert\u0103, de devastare regional\u0103 (portocaliu) – Chiar dac\u0103 majoritatea obiectelor de acest nivel vor fi reduse la Nivelul 0, este \u00eenc\u0103 necesar\u0103 o aten\u021bie critic\u0103 din partea astronomilor pentru a determina definitiv dac\u0103 va avea loc o coliziune. Dac\u0103 \u00eent\u00e2lnirea este la mai pu\u021bin de un deceniu distan\u021b\u0103, planificarea de contingen\u021b\u0103 guvernamental\u0103 poate fi justificat\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n

      • \n

        6, O \u00eent\u00e2lnire apropiat\u0103 a unui obiect mare care reprezint\u0103 o amenin\u021bare serioas\u0103, dar \u00eenc\u0103 incert\u0103, de o catastrof\u0103 global\u0103 (portocaliu) – Este necesar\u0103 o aten\u021bie critic\u0103 din partea astronomilor pentru a determina definitiv dac\u0103 va avea loc o coliziune. Dac\u0103 \u00eent\u00e2lnirea este la mai pu\u021bin de trei decenii distan\u021b\u0103, planificarea de contingen\u021b\u0103 guvernamental\u0103 poate fi justificat\u0103. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n

      • \n

        7, O \u00eent\u00e2lnire foarte apropiat\u0103 a unui obiect mare, care, dac\u0103 ar avea loc \u00een acest secol, reprezint\u0103 o amenin\u021bare f\u0103r\u0103 precedent, dar \u00eenc\u0103 incert\u0103, de o catastrof\u0103 global\u0103 (portocaliu) – Pentru o astfel de amenin\u021bare \u00een urm\u0103torii 100 de ani, planificarea este justificat\u0103, \u00een special pentru a determina urgent \u0219i definitiv dac\u0103 va avea loc o coliziune.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n

      • \n

        8, O coliziune este sigur\u0103, capabil\u0103 de a provoca distrugeri localizate pentru un impact peste uscat sau posibil un tsunami dac\u0103 este aproape de malurile offshore (ro\u0219u). Astfel de evenimente au loc, \u00een medie, o dat\u0103 la 50 de ani p\u00e2n\u0103 la o dat\u0103 la c\u00e2teva mii de ani.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n

      • \n

        9, O coliziune este sigur\u0103, capabil\u0103 de a provoca devastare regional\u0103 f\u0103r\u0103 precedent pentru un impact pe uscat sau amenin\u021barea unui tsunami major pentru un impact oceanic (ro\u0219u). Astfel de evenimente au loc, \u00een medie, o dat\u0103 la 10.000 de ani p\u00e2n\u0103 la o dat\u0103 la 100.000 de ani.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n

      • \n

        10, O coliziune este sigur\u0103, capabil\u0103 de a provoca o catastrof\u0103 climatic\u0103 global\u0103 care poate amenin\u021ba viitorul vie\u021bii a\u0219a cum o cunoa\u0219tem, fie c\u0103 impactul este pe uscat sau ocean (ro\u0219u). Astfel de evenimente au loc, \u00een medie, o dat\u0103 la 100.000 de ani sau mai rar. Niciun obiect care se apropie de P\u0103m\u00e2nt nu a fost clasificat vreodat\u0103 peste nivelul 4, de\u0219i, de-a lungul \u00eentregii istorii a P\u0103m\u00e2ntului, impacturile au acoperit \u00eentregul spectru de daune descris de scal\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

        Scara Palermo<\/span><\/span><\/span><\/b><\/span><\/p>\n

        Scara Palermo combin\u0103 dou\u0103 tipuri de date \u2013 probabilitatea impactului \u0219i energia cinetic\u0103 estimat\u0103 \u2013 \u00eentr-o singur\u0103 valoare de periculozitate. Valorile \u00eentre -2 \u0219i 0 indic\u0103 situa\u021bii care merit\u0103 o monitorizare atent\u0103, \u00een timp ce un rating pozitiv (momentan nu exist\u0103 astfel de obiecte catalogate) \u00eenseamn\u0103 un risc mai mare dec\u00e2t pericolul de fundal (+2, de exemplu, reprezint\u0103 un pericol de 100 de ori mai mare dec\u00e2t un eveniment de fundal).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

        P\u00e2n\u0103 \u00een octombrie 2024, doi asteroizi au o valoare cumulativ\u0103 pe Scara Palermo peste -2: (29075) 1950 DA (-0,93) \u0219i 101955 Bennu (-1,40).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

        Bennu (cu un diametru de 500 m) are \u0219ansele cele mai mari s\u0103 loveasc\u0103 Terra, de\u0219i acestea sunt foarte mici \u0219i doar dac\u0103 se \u00eendeplinesc anumite condi\u021bii, \u00een data de 24 septembrie 2182. O coliziune ar echivala cu 1.200 megatone TNT. Bennu a fost vizitat de misiunea OSIRIS-REx, care a atins suprafa\u021ba asteroidului \u0219i a colectat mostre de sol, de regolit.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

        \"\"<\/p>\n

        Frecven\u021ba impacturi<\/span><\/span><\/span><\/b><\/span><\/p>\n

        Frecven\u021ba impacturilor cu asteroizi este, \u00een general, legat\u0103 de dimensiunea asteroidului: obiectele mai mici lovesc mai frecvent dec\u00e2t cele mai mari. Interesant este c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul este \u201ebombardat\u201d cu aproape 100 de tone de praf meteoric \u00een fiecare zi. De asemenea, zilnic planeta este lovit\u0103 de numeroase obiecte de dimensiunea granulelor de nisip sau a pietricelelor. Obiectele de dimensiunea celor mai mici asteroizi, cu un diametru de aproximativ 1 metru, lovesc de c\u00e2teva ori pe an. \u00centre 2000 \u0219i 2013, au fost detectate 26 de impacturi de asteroizi cu o energie de 1\u2013600 kilotone.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

        Asteroidul care a impactat P\u0103m\u00e2ntul deasupra ora\u0219ului rus Celiabinsk \u00een 2013 avea aproximativ 18 metri \u00een diametru; astfel de evenimente au loc, \u00een medie, la fiecare 60\u201380 de ani (aproximativ 0,5 megatone, corespunz\u00e2nd scara Torino 0). \u00cen 1908, un asteroid de 50 de metri a lovit zona izolat\u0103 Tunguska din Siberia, Rusia – a fost estimat la 3\u201310 megatone, corespunz\u00e2nd scara Torino 8; un astfel de obiect love\u0219te, \u00een medie, o dat\u0103 la 200\u2013300 de ani.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

        Cea mai mare bomb\u0103 cu hidrogen detonat\u0103 vreodat\u0103, Tsar Bomba, a fost de aproximativ 50 megatone. Erup\u021bia Krakatoa din 1883 a fost echivalentul a aproximativ 200 megatone.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

        \"\"<\/span><\/p>\n

        Se estimeaz\u0103 c\u0103 un impact cu un NEO cu diametrul de 1 km, cel mai mic considerat capabil s\u0103 cauzeze o catastrof\u0103, are loc \u00een medie o dat\u0103 la peste 100.000 de ani, bazat pe popula\u021bia de astfel de obiecte aflate \u00een spa\u021biu. Pe de alt\u0103 parte, se estimeaz\u0103 c\u0103 un impact cu un NEO de 100 de metri, cel mai mic considerat capabil s\u0103 provoace o devastare regional\u0103, are loc \u00een medie o dat\u0103 la 1.000 – 2.000 de ani. Coliziunile mari \u2013 cu obiecte de 5 km \u2013 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aproximativ o dat\u0103 la dou\u0103zeci de milioane de ani. Ultimul impact cunoscut al unui obiect cu diametrul de 10 km sau mai mare a avut loc \u00een timpul evenimentului de extinc\u021bie Cretacic\u2013Paleogen acum 66 de milioane de ani. Impactul Chicxulub a fost estimat la 100 milioane (10<\/span><\/span><\/span>8<\/span><\/span><\/span><\/sup>) megatone sau scara Torino 10. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103torul asemenea impact ar trebui s\u0103 treac\u0103 sute de milioane de ani.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

        Cazul Aphopis<\/span><\/span><\/span><\/b><\/span><\/p>\n

        Ce obiect a fost considerat o adev\u0103rat\u0103 amenin\u021bare pentru mai bine de un deceniu? La 24 decembrie 2004, asteroidului\u00a0 Apophis\u00a0cu un diametru de 370 metri i-a fost atribuit\u0103 valoarea 4 pe scara Torino, cea mai mare evaluare f\u0103cut\u0103 vreodat\u0103, cu o \u0219ans\u0103 de 2,7% de a se ciocni cu P\u0103m\u00e2ntul vineri, 13 aprilie 2029.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

        Tabelul de Risc Sentry estima c\u0103 Apophis ar lovi P\u0103m\u00e2ntul cu o energie cinetic\u0103 echivalent\u0103 cu 1.200 megatone de TNT. Prin compara\u021bie, impactul de la Chicxulub, care a provocat extinc\u021bia \u00een mas\u0103 responsabil\u0103 de dispari\u021bia dinozaurilor, se estimeaz\u0103 c\u0103 a eliberat aproximativ 100.000.000 megatone (100 teratone) de energie. Efectele exacte ale unui impact ar varia \u00een func\u021bie de compozi\u021bia asteroidului, precum \u0219i de locul \u0219i unghiul de impact. Un astfel de impact ar fi extrem de d\u0103un\u0103tor pentru o zon\u0103 de mii de kilometri p\u0103tra\u021bi, dar nu ar avea probabil efecte globale de durat\u0103, precum declan\u0219area unei ierni de impact. Presupun\u00e2nd c\u0103 Apophis are un diametru de 370 de metri \u0219i este un asteroid st\u00e2ncos cu o densitate de 3.000 kg\/m\u00b3, dac\u0103 ar lovi roc\u0103 sedimentar\u0103, ar crea un crater de impact de 5,1 kilometri.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

        Observa\u021biile ulterioare au permis predic\u021bii \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite care au eliminat posibilitatea unui impact \u00een 2029, <\/span><\/span><\/span>iar urm\u0103toarele observa\u021bii \u0219i modele au confirmat<\/span><\/span><\/span> c\u0103 Apophis nu reprezint\u0103 un risc pentru P\u0103m\u00e2nt \u00een urm\u0103torii peste 100 de ani.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

        Oamenii vor s\u0103 \u0219tie la ce s\u0103 a\u0219tepte \u00een cazul unui impact cu un obiect venit din spa\u021biu, drept urmare, ca \u0219i \u00een cazul cutremurelor de P\u0103m\u00e2nt, au realiza clasific\u0103ri ale riscului de coliziune bazate pe energia \u0219i probabilitatea de impact cu un obiect venit din Ceruri. Exist\u0103 dou\u0103 scheme de clasificare \u0219tiin\u021bific\u0103 a riscului […]\n","protected":false},"author":3,"featured_media":2827,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[53,4],"tags":[126,147,152,151,39],"class_list":["post-2821","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-sistemul-solar","tag-asteroid","tag-impact","tag-scara-palermo","tag-scara-trorino","tag-sistem-solar"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2821","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2821"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2821\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2845,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2821\/revisions\/2845"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2827"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2821"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2821"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2821"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}