{"id":2882,"date":"2025-10-28T21:45:32","date_gmt":"2025-10-28T19:45:32","guid":{"rendered":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?p=2882"},"modified":"2025-10-28T21:45:53","modified_gmt":"2025-10-28T19:45:53","slug":"viata-a-ajuns-pe-terra-la-bordul-unui-asteroid","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/viata-a-ajuns-pe-terra-la-bordul-unui-asteroid\/","title":{"rendered":"Via\u021ba a ajuns pe Terra la \u201dbordul\u201d unui asteroid?"},"content":{"rendered":"

Panspermia propune ipoteza c\u0103 microbii capabili s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 \u00een spa\u021biu (cum ar fi anumite tipuri de bacterii sau spori de plante) pot fi prin\u0219i \u00een resturi ejectate \u00een spa\u021biu dup\u0103 coliziuni (asteroizi\/meteoroizi) \u0219i pot astfel ajunge pe alte corpuri din Sistemul Solar sau \u00een alte sisteme stelare. S-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla asta \u0219i pe P\u0103m\u00e2nt?<\/span><\/h3>\n

Panspermia este criticat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 nu r\u0103spunde la \u00eentrebarea originii vie\u021bii, ci o plaseaz\u0103 doar pe un alt corp ceresc, este doar o cercetare a metodelor prin care via\u021ba ar putea fi distribuit\u0103 \u00een Univers, \u0219i pentru c\u0103 nu poate fi testat\u0103 experimental.<\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Ca s\u0103 poat\u0103 aib\u0103 loc, microorganismele trebuie s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 eject\u0103rii de pe o suprafa\u021b\u0103 planetar\u0103 (presupun\u00e2nd c\u0103 nu se formeaz\u0103 pe meteori\u021bi), ceea ce implic\u0103 for\u021be extreme de accelerare \u0219i \u0219ocuri cu cre\u0219teri asociate ale temperaturii. Valorile ipotetice ale presiunilor de \u0219oc experimentate de rocile ejectate sunt ob\u021binute din meteori\u021bii mar\u021bieni, care sugereaz\u0103 presiuni de aproximativ 5 p\u00e2n\u0103 la 55 GPa, acceler\u0103ri de 3 Mm\/s\u00b2, \u0219ocuri de 6 Gm\/s\u00b3 \u0219i cre\u0219teri ale temperaturii post-\u0219oc de aproximativ 1 K p\u00e2n\u0103 la 1000 K. De\u0219i aceste condi\u021bii sunt extreme, unele organisme par capabile s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 acestora.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Apoi, microorganismele trebuie s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 \u00een tranzit. Supravie\u021buirea microorganismelor a fost studiat\u0103 extensiv folosind at\u00e2t facilit\u0103\u021bi simulate c\u00e2t \u0219i \u00een orbita joas\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului. Un num\u0103r mare de microorganisme au fost selectate pentru experimente de expunere, at\u00e2t microbi umani (semnificativi pentru misiunile viitoare cu echipaj) c\u00e2t \u0219i extremofili (semnificativi pentru determinarea cerin\u021belor fiziologice ale supravie\u021buirii \u00een spa\u021biu). Bacteriile, \u00een special, pot prezenta un mecanism de supravie\u021buire prin care o colonie genereaz\u0103 un biofilm care \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te protec\u021bia \u00eempotriva radia\u021biei UV.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

La final, ele trebuie s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 intr\u0103rii \u00een atmosfer\u0103. Acest lucru necesit\u0103 ca organismele s\u0103 fie capabile s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 poten\u021bialei abla\u021bii atmosferice. Sporii de B. subtilis inocula\u021bi pe domuri granitice au fost supu\u0219i de dou\u0103 ori unui tranzit atmosferic prin lansare la o altitudine de ~120 km pe o rachet\u0103 Orion cu dou\u0103 etape. Sporii au supravie\u021buit pe laturile rocii, dar nu pe suprafa\u021ba orientat\u0103 spre \u00eenainte care a atins 145 \u00b0C. Deoarece organismele fotosintetice trebuie s\u0103 fie aproape de suprafa\u021ba unei roci pentru a ob\u021bine suficient\u0103 energie luminoas\u0103, tranzitul atmosferic ar putea ac\u021biona ca un filtru \u00eempotriva lor prin abla\u021bia straturilor superficiale ale rocii. De\u0219i cianobacteriile pot supravie\u021bui condi\u021biilor deshidratante \u0219i \u00eenghe\u021bate din spa\u021biu, experimentul STONE a ar\u0103tat c\u0103 ele nu pot supravie\u021bui intr\u0103rii atmosferice. Dar, organismele mici non-fotosintetice aflate ad\u00e2nc \u00een roci ar putea supravie\u021bui procesului de ie\u0219ire \u0219i intrare, inclusiv supravie\u021buirii impactului.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Via\u021ba poate veni prin impact, dar impacturile pot produce \u0219i e<\/span><\/span><\/span>xtinc\u021bii<\/span><\/span><\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

Impactul unui asteroid sau comet\u0103 suficient de mare pot cauza pr\u0103bu\u0219irea lan\u021burilor trofice at\u00e2t pe uscat, c\u00e2t \u0219i \u00een mare, prin producerea de praf \u0219i aerosoli care inhib\u0103 fotosinteza. Impacturile asupra rocilor bogate \u00een sulf ar fi putut emite oxizi de sulf care s-ar fi precipitat sub form\u0103 de ploaie acid\u0103 toxic\u0103, contribuind \u0219i mai mult la pr\u0103bu\u0219irea lan\u021burilor trofice. Astfel de impacturi ar fi putut provoca, de asemenea, megatsunamii \u0219i\/sau incendii forestiere globale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

O s\u0103 prezent\u0103m mai departe \u0219ase extinc\u021bii \u00een mas\u0103, chiar dac\u0103 nu toate sunt produse ca urmare a unor impacturi catastrofice cu un asteroid.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Marea Oxigenare<\/em><\/span> (Marea Oxidare, Catastrofa oxigenului): Oxigenul liber <\/span><\/span><\/span>nu exista<\/span><\/span><\/span> \u00een atmosfera P\u0103m\u00e2ntului \u00eenainte ca\u00a0archaea\u00a0\u0219i bacteriile fotosintetice s\u0103 evolueze, probabil cu 3,5 miliarde de ani \u00een urm\u0103. Oxigenul liber a ap\u0103rut \u00een cantit\u0103\u021bi considerabile \u00een timpul paleoproterozoicului (acum 3 – 2,3 miliarde de ani).\u00a0Pentru primele mili<\/span><\/span><\/span>oane<\/span><\/span><\/span> de ani, orice oxigen liber produs de aceste organisme se combina cu\u00a0fierul\u00a0dizolvat \u00een oceane, pentru a forma forma\u021biuni de fier. C\u00e2nd asemenea \u201epu\u021buri\u201d de oxigen s-au umplut, oxigenul liber a \u00eenceput s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u00een atmosfer\u0103, acum 3 – 2,7 miliarde de ani, ajung\u00e2nd la 10% din nivelul actual. Prezen\u021ba cantit\u0103\u021bilor mari de oxigen dizolvat \u0219i liber \u00een oceane \u0219i atmosfer\u0103 a <\/span><\/span><\/span>produs extinc\u021bia<\/span><\/span><\/span> majori<\/span><\/span><\/span>t\u0103\u021bii<\/span><\/span><\/span>\u00a0organismelor anaerobe, acum circa 2,4 miliarde de ani (\u00een Siderian, la \u00eenceputul Proterozoicului).<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Extinc\u021bia Ordovician-Silurian<\/span><\/em> a avut loc acum 455-430 de milioane de ani, la limita Ordovician-Silurian, provoc\u00e2nd extinc\u021bia a aproape 85% din speciile marine. Este considerat\u0103 a doua mare extinc\u021bie din istoria Terrei, fiind provocat\u0103 conform unor studii de \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 accentuat\u0103, cauzat\u0103 de vulcanism, \u0219i de lipsa oxigenului.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Extinc\u021bia din Devonianul T\u00e2rziu<\/em><\/span> (\u00een Paleozoic) a avut loc acum 372-359 milioane de ani, provoc\u00e2nd extinc\u021bia a 70% din specii. S-au propus mai multe poten\u021biale cauze, \u0219i cel mai probabil sunt mai multe cauze care au dus la extinc\u021bie, printre ele \u0219i un impact, dar nu sunt dovezi puternice pentru a sus\u021bine aceast\u0103 teorie.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Extinc\u021bia Permian-Triasic<\/em> <\/span>(Moartea cea Mare) a avut loc acum 252 de milioane de ani la limita dintre Permian \u0219i Triasic, dintre Paleozoic \u0219i Mezozoic, duc\u00e2nd la dispari\u021bia a 81% specii marine \u0219i 70% specii terestre. \u0218i \u00een acest caz, pe l\u00e2ng\u0103 alte cauze, \u0219i un impact sau mai multe au fost amintite ca factor declan\u0219ator. \u0218i aici, ca \u0219i \u00een cazul extinc\u021biei din Devonianul T\u00e2rziu, dovezile nu sunt sus\u021binute foarte puternic.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Extinc\u021bia Triasic-Jurasic<\/em><\/span> (Mezozoic) a avut loc acum 201 milioane de ani \u0219i a dus la dispari\u021bia a aproape 75% din specii. \u0218i \u00een acest caz, pe l\u00e2ng\u0103 alte cauze, \u0219i un impact sau mai multe au fost amintite ca factor declan\u0219ator. \u0218i aici, dovezile nu sunt foarte concludente \u0219i contestate.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Extinc\u021bia Cretacic-Paleogen <\/em><\/span>(trecerea dintre Mezozoic \u0219i Cenozoic, dintre Cretacic \u0219i Paleocen) a avut loc acum 66 de milioane de ani \u0219i a dus la extinc\u021bia a aproape 75% din speciile existente. Cei mai mul\u021bi paleontologi sunt acum de acord c\u0103 un asteroid a lovit P\u0103m\u00e2ntul acum aproximativ 66 de milioane de ani, dar exist\u0103 \u00eenc\u0103 dispute cu privire la faptul dac\u0103 impactul a fost cauza unic\u0103 a evenimentului de extinc\u021bie Cretacic-Paleogen. Cu toate acestea, \u00een octombrie 2019, cercet\u0103torii au raportat c\u0103 impactul asteroidului Chicxulub din perioada Cretacic\u0103, care a dus la extinc\u021bia dinozaurilor non-aviari acum 66 de milioane de ani, a acidificat rapid oceanele, provoc\u00e2nd colaps ecologic \u0219i efecte pe termen lung asupra climei, fiind o cauz\u0103 cheie a extinc\u021biei \u00een mas\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul Cretacicului.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Extinc\u021biile nu \u00eenseamn\u0103 numai moarte, au \u0219i o i<\/span><\/span><\/span>mportan\u021b\u0103 evolutiv\u0103<\/span><\/span><\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

Extinc\u021biile \u00een mas\u0103 au accelerat uneori evolu\u021bia vie\u021bii pe P\u0103m\u00e2nt, <\/span><\/span><\/span>\u0219i <\/span><\/span><\/span>pentru c\u0103 un eveniment de extinc\u021bie elimin\u0103 <\/span><\/span><\/span>de obicei <\/span><\/span><\/span>grupul vechi \u0219i dominant, f\u0103c\u00e2nd loc noului <\/span><\/span><\/span>grup. <\/span><\/span><\/span>De exemplu, mamiferele au existat pe parcursul domniei dinozaurilor, dar nu au putut concura <\/span><\/span><\/span>cu ace\u0219tia<\/span><\/span><\/span>. Extinc\u021bia \u00een mas\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul Cretacicului a eliminat dinozaurii non-aviari \u0219i a f\u0103cut posibil pentru mamifere s\u0103 se extind\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dinozaurii \u00eens<\/span><\/span><\/span>\u0103<\/span><\/span><\/span>\u0219i fuseser\u0103 beneficiari ai unei extinc\u021bii \u00een mas\u0103 anterioare, extinc\u021bia de la sf\u00e2r\u0219itul Triasicului,care a eliminat majoritatea rivalilor lor principali, crurotarsanii (reptile asem\u0103n\u0103toare crocodililor).<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Foto: eartharchives.org, a-dinosaur-a-day.com,\u00a0medium.com, magazine.impactscool.com<\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Panspermia propune ipoteza c\u0103 microbii capabili s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 \u00een spa\u021biu (cum ar fi anumite tipuri de bacterii sau spori de plante) pot fi prin\u0219i \u00een resturi ejectate \u00een spa\u021biu dup\u0103 coliziuni (asteroizi\/meteoroizi) \u0219i pot astfel ajunge pe alte corpuri din Sistemul Solar sau \u00een alte sisteme stelare. S-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla asta \u0219i pe P\u0103m\u00e2nt? […]\n","protected":false},"author":3,"featured_media":2883,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[53,4],"tags":[167,164,24,165,39,55,166],"class_list":["post-2882","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-sistemul-solar","tag-dinozauri","tag-extinctii","tag-pamant","tag-panspermie","tag-sistem-solar","tag-terra","tag-viata"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2882","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2882"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2882\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2889,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2882\/revisions\/2889"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2883"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2882"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2882"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2882"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}