{"id":2907,"date":"2025-11-11T22:11:07","date_gmt":"2025-11-11T20:11:07","guid":{"rendered":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?p=2907"},"modified":"2025-11-11T22:31:04","modified_gmt":"2025-11-11T20:31:04","slug":"ati-vrea-sa-descoperim-viata-pe-o-alta-planeta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/ati-vrea-sa-descoperim-viata-pe-o-alta-planeta\/","title":{"rendered":"A\u021bi vrea s\u0103 descoperim via\u021b\u0103 pe o alt\u0103 planet\u0103?"},"content":{"rendered":"

De care? Microbi, mamifere sau fiin\u021be inteligente, cum ar fi oamenii, sau poate \u0219i mai inteligente de at\u00e2t?\u00a0<\/span>Unii oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 cred c\u0103 descoperirea vie\u021bii pe alte planete sau sateli\u021bi, chiar \u0219i doar bacterii sau alge, ar reprezenta o \u0219tire de care trebuie s\u0103 ne temem iar dac\u0103 s-ar descoperi ceva mai dezvoltat, ca un trilobit sau un mic mamifer, ar fi o \u0219tire de-a dreptul oribil\u0103. O \u0219tire cu adev\u0103rat bun\u0103 ar fi s\u0103 descoperim c\u0103 totul, totul \u00een afar\u0103 de Terra, este steril. Cel pu\u021bin asta spune Nick Bostrom, un filozof suedez, profesor la Oxford. De ce spune \u00eens\u0103 asta?<\/span><\/span><\/h3>\n

Ideea pleac\u0103 de la faptul c\u0103 sunt miliarde de miliarde de planete, deci posibilit\u0103\u021bi aproape infinite de a exista \u0219i planete cu via\u021b\u0103. Dar, pentru c\u0103 nu avem niciun contact (Paradoxul Fermi), asta ar putea s\u0103 \u00eensemne c\u0103 exist\u0103 ceva, ceva ce a fost numit Great Filter, Marele Filtru, o barier\u0103 care face ca via\u021ba s\u0103 nu poat\u0103 evolua spre o societate care s\u0103 se extind\u0103 spre alte sisteme stelare, o barier\u0103 care trebuie s\u0103 existe deci \u00eentre momentul apari\u021biei planetei \u0219i momentul coloniz\u0103rii spa\u021biului.<\/span><\/p>\n

Unde ar fi cel mai bine pentru noi s\u0103 existe aceast\u0103 barier\u0103? \u00cen trecut, pentru c\u0103 dac\u0103 ar fi \u00een viitor ar \u00eensemna c\u0103 ne \u00eendrept\u0103m spre extinc\u021bie. Dac\u0103 g\u0103sim via\u021b\u0103 pe Marte, sau oriunde altundeva \u00een Sistemul Solar, asta chiar \u00eenseamn\u0103 c\u0103 via\u021ba este o chestie banal\u0103 care apare foarte u\u0219or oriunde. \u0218i asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 bariera de care v\u0103 vorbeam este cumva \u00eenaintea noastr\u0103. <\/span><\/p>\n

Acum, dac\u0103 suntem siguri c\u0103 nu exist\u0103 via\u021b\u0103, asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 bariera nu exist\u0103, deci viitorul sumbru de care vorbea Bostrom \u00eenc\u0103 e \u00een fa\u021ba noastr\u0103. Deci, cu acest viitor \u00een fa\u021b\u0103 totu\u0219i ar fi extraordinar s\u0103 descoperim via\u021b\u0103 pe alte planete. \u0218i importan\u021ba \u0219tiin\u021bific\u0103 ar fi fabuloas\u0103!<\/span><\/p>\n

De c\u00e2nd credem c\u0103 exist\u0103 via\u021b\u0103 pe alte planete?<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

\"\"Oamenii au contemplat posibilitatea existen\u021bei vie\u021bii \u0219i pe alte corpuri cere\u0219ti \u00eenc\u0103 din cele mai vechi timpuri. Amintim aici pe Metrodorus din Chios (sec. Al IV-lea \u00ee.e.n), filozof grec, student al lui Democritus care spunea c\u0103 ar fi ciudat dac\u0103 te-ai duce pe un c\u00e2mp \u0219i ai vedea c\u0103 acolo cre\u0219te doar un fir de gr\u00e2u. De obicei vezi mult mai multe planete \u0219i acela\u0219i lucru ar fi trebuit s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u0219i cu obiectele cu via\u021b\u0103. <\/span><\/p>\n

De Giordano Bruno, filozoful italian ars pe rug de Biserica Catolic\u0103, \u00een pia\u021ba Campo de Fiori din Roma \u00een 1600, b\u0103nuiesc c\u0103 a\u021bi auzit. Bruno sus\u021binea c\u0103 \u00een spa\u021biu sunt numeroase constela\u021bii, stele \u0219i planete, unele asem\u0103n\u0103toare cu Terra, planete ce nu pot fi v\u0103zute pentru c\u0103 sunt mici \u0219i pentru c\u0103 nu emit lumin\u0103. Am putea, f\u0103r\u0103 probleme, s\u0103-l numim pe Bruno p\u0103rintele astrobiologiei.<\/span><\/p>\n

Christian Huygens, astronomul care descoperea \u00een 1655 satelitul lui Saturn, Titan <\/span><\/span>Mimas (\u0219i cel care propunea \u00een 1678 faptul c\u0103 lumina are caracter de und\u0103)<\/span><\/span>, explica punctele \u00eentunecate de pe Venus, Marte \u0219i Jupiter, care acum se \u0219tie c\u0103 sunt vijelii, furtuni sau de\u0219erturi, ca fiind nori \u0219i suprafe\u021be de ap\u0103, \u0219i sus\u021binea c\u0103 locuitorii de pe aceste planete sunt la acel nivel muzical ca \u0219i italienii sau francezii.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

William Herschel, astronom care descoperea Uranus \u00een 1781 \u0219i pe sateli\u021bii acestuia Titania \u0219i Oberon, dar \u0219i sateli\u021bii lui Saturn, Enceladus specula c\u0103 exist\u0103 via\u021b\u0103 pe Lun\u0103, craterele fiind circulare deci neput\u00e2nd fi formate pe cale natural\u0103, sau pe Marte.<\/span><\/p>\n

Optimismul atingea noi culmi chiar \u0219i \u00een secolul al XX-lea, c\u00e2nd Percival Lowell, astronom american, considera c\u0103 pe Marte sunt canale construite de o civiliza\u021bie avansat\u0103 care tr\u0103ie\u0219te pe Planeta Ro\u0219ie, construite ca s\u0103 aduc\u0103 ap\u0103 de la calotele glaciare de la poli. S-a aflat, \u00een anii 1950-1960, prin misiunile Mariner \u0219i Venera, care au studiat Marte, respectiv Venus, c\u0103 planetele care au aprins imagina\u021bia oamenilor de-a lungul secolelor sunt de fapt ni\u0219te planete pe care via\u021ba ar rezista cu greu.<\/span><\/p>\n

Ce este via\u021ba?<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

Defini\u021bia vie\u021bii este destul de greu de dat. La prima vedere, organismele vii par s\u0103 fie complexe \u0219i s\u0103 manifeste comportamente complexe, par s\u0103 creasc\u0103, par s\u0103 se reproduc\u0103 (s\u0103 fac\u0103 o \u201dreplic\u0103\u201d), s\u0103 metabolizeze (s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103, pentru a-\u0219i asigura o surs\u0103 de energie), par s\u0103 aib\u0103 un sistem de stocare a informa\u021biei (ADN-ul care transmite informa\u021bii de la o genera\u021bie la alta), s\u0103 evolueze (evolu\u021bie darwinian\u0103), s\u0103 se adapteze, toate aceste caracteristici duc\u00e2nd spre o defini\u021bie a vie\u021bii ca cea dat\u0103 de Gerald Joyce (cercet\u0103tor NASA) : \u201dun sistem chimic auto-sus\u021binut capabil s\u0103 evolueze darwinian\u201d. Dar trebuie s\u0103 fim atent pentru c\u0103 multe dintre caracteristicile de mai sus, luate separat se pot atribui \u0219i lumii non-biologice : o tornad\u0103 manifest\u0103 comportamente complexe (formeaz\u0103 p\u00e2lnii, se mi\u0219c\u0103, consum\u0103 energie), cristalele de sare pot cre\u0219te de la c\u00e2\u021biva milimetri la dimensiuni mai mari, un incendiu consum\u0103 copaci \u0219i elibereaz\u0103 energie etc.<\/span><\/p>\n

Toate aceste lucruri par s\u0103 spun\u0103 c\u0103 defini\u021bia vie\u021bii este o defini\u021bie dat\u0103 de oameni, neexist\u00e2nd o caracteristic\u0103 fizic\u0103 sau chimic\u0103 distinct\u0103 a vie\u021bii pe care s\u0103 o putem folosi pentru a defini ce e aceasta. De exemplu, aurul, un tip natural, are o defini\u021bie clar\u0103, putem s\u0103 definim densitatea, greutatea atomic\u0103, punctul de topire etc. Scaunul este un tip non-natural, definit printr-o defini\u021bie uman\u0103, put\u00e2nd s\u0103 spunem c\u0103 este un obiect pe care te a\u0219ezi. Dar dac\u0103 ne a\u0219ez\u0103m pe o mas\u0103? Putem spune c\u0103 masa este scaun? Nu!<\/span><\/p>\n

Putem spune c\u0103 via\u021ba este dat\u0103 de suflet, de duh, de spirit (esen\u021be imateriale), existen\u021ba acestora nefiind demonstrat\u0103. \u0218i nu este numai ceva religios aici, grecii antici au avansat aceste concepte, crez\u00e2nd c\u0103 este ceva special c\u00e2nd vorbim despre via\u021b\u0103 \u0219i despre ce o separ\u0103 pe aceasta de lucrurile lipsite de via\u021b\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen secolul al XVII-lea, se credea c\u0103 lucrurile vii con\u021bin ceva ce se cheam\u0103 \u201dvitalism\u201d. De aici nu a trecut mult p\u00e2n\u0103 s-a ajuns la concep\u021bii de tipul \u201dgenera\u021bia spontan\u0103\u201d, \u0219i aici explica\u021bia de ce carnea, \u00een timp, c\u0103p\u0103t\u00e2nd for\u021ba vital\u0103, se transform\u0103 \u00een larve. Aceast\u0103 concep\u021bie a fost abandonat\u0103 dup\u0103 ce Louis Pasteur a efectuat un experiment, folosind bulion \u00een dou\u0103 medii, cel care \u00eempiedica microbii s\u0103 intre \u00een vas ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic cu bulionul.<\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Cum a ap\u0103rut via\u021ba?<\/span><\/strong><\/p>\n

Mecanismele abiogenezei sunt \u00eenc\u0103 ne\u00een\u021belese, dar faptul c\u0103 via\u021ba ar fi ap\u0103rut din materie nevie este un lucru care trebuie s\u0103 ne fac\u0103 optimi\u0219ti, materie nevie exist\u0103 \u00een tot Sistemul Solar. Abiogeneza\u00a0(originea vie\u021bii) este procesul natural prin care\u00a0via\u021ba\u00a0a ap\u0103rut din materie nevie, cum ar fi\u00a0compu\u0219ii organici\u00a0simpli.\u00a0\u00cen timp ce detaliile acestui proces sunt \u00eenc\u0103 necunoscute, ipoteza \u0219tiin\u021bific\u0103 prevalent\u0103 este c\u0103 tranzi\u021bia de la entit\u0103\u021bi care nu tr\u0103iesc la entit\u0103\u021bi vii nu a constat \u00eentr-un singur eveniment, ci a fost un proces evolutiv de cre\u0219tere a complexit\u0103\u021bii care a presupus auto-replicarea molecular\u0103, autoasamblare,\u00a0autocataliz\u0103\u00a0\u0219i apari\u021bia\u00a0membranelor celulare.<\/span><\/p>\n

Via\u021ba func\u021bioneaz\u0103 prin chimia de specialitate a\u00a0carbonului\u00a0\u0219i a\u00a0apei\u00a0\u0219i se bazeaz\u0103 \u00een mare parte pe patru familii cheie de substan\u021be chimice:\u00a0lipide\u00a0(pere\u021bi celulari gra\u0219i),\u00a0carbohidra\u021bi\u00a0(zaharuri, celuloz\u0103),\u00a0aminoacizi\u00a0(metabolismul proteinelor) \u0219i\u00a0acizi nucleici\u00a0(ADN \u0219i ARN). Orice teorie de succes a abiogenezei trebuie s\u0103 explice originile \u0219i interac\u021biunile acestor clase de molecule, iar \u00een acest moment p\u0103r\u021bi din aceste explica\u021bii sunt date, alte \u00eenc\u0103 nu.<\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Supa primordial\u0103<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

O ipotez\u0103 care pleac\u0103 de la Aleksandr Oparin care sus\u021binea c\u0103 oxigenul atmosferic \u00eempiedic\u0103 sinteza anumitor compu\u0219i organici care sunt blocuri necesare vie\u021bii se refer\u0103 la faptul c\u0103 moleculele organice s-ar fi creat \u00eentr-o sup\u0103 primordial\u0103, ce se g\u0103sea pe un P\u0103m\u00e2nt primordial total diferit de cum arat\u0103 Terra azi. Aceast\u0103 ipotez\u0103 a fost modificat\u0103 de-a lungul timpului (printre al\u021bii de Robert Shapiro) \u0219i ne spune c\u0103 atmosfera Terrei a produs compu\u0219i organici simpli, monomeri, care s-au acumulat \u00een zonele de coast\u0103, guri de evacuare oceanice etc, \u0219i \u00eentr-un final s-au transformat \u00een polimeri organici mai complec\u0219i \u0219i apoi \u00een via\u021b\u0103. Aceste ipoteze ne fac \u0219i ele s\u0103 g\u00e2ndim optimist l<\/span><\/span>a existen\u021ba vie\u021bii pe alte planete) <\/span><\/span>pentru c\u0103 atmosfera turbulent\u0103 din perioada t\u00e2rzie a Hadeanului (de la formarea Terrei p\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 cu 4 miliarde de ani), o perioad\u0103 cu multe impacturi, era format\u0103 din vapori de ap\u0103, CO<\/span><\/span>2<\/span><\/span><\/sub> \u0219i azot, asem\u0103n\u0103toare cu atmosfera ini\u021bial\u0103 de pe alte corpuri din Sistemul Solar. Exista pu\u021bin\u0103 suprafa\u021b\u0103 solid\u0103, mult\u0103 ap\u0103, ambele supuse unei intense lumini UV, radia\u021bii cosmice \u0219i impacturi continue.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

imagini: Planetariul Brasov & Virtual Pro<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De care? Microbi, mamifere sau fiin\u021be inteligente, cum ar fi oamenii, sau poate \u0219i mai inteligente de at\u00e2t?\u00a0Unii oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 cred c\u0103 descoperirea vie\u021bii pe alte planete sau sateli\u021bi, chiar \u0219i doar bacterii sau alge, ar reprezenta o \u0219tire de care trebuie s\u0103 ne temem iar dac\u0103 s-ar descoperi ceva mai dezvoltat, ca un […]\n","protected":false},"author":3,"featured_media":2908,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[53,4],"tags":[172,70,174,173,166],"class_list":["post-2907","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-sistemul-solar","tag-astrobiologie","tag-astronomie","tag-evolutie","tag-exobiologie","tag-viata"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t