{"id":2922,"date":"2025-11-11T22:22:55","date_gmt":"2025-11-11T20:22:55","guid":{"rendered":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?p=2922"},"modified":"2025-11-30T20:16:21","modified_gmt":"2025-11-30T18:16:21","slug":"planeta-uranus","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/planeta-uranus\/","title":{"rendered":"URANUS \u2013 Planeta bizar r\u0103sturnat\u0103"},"content":{"rendered":"

Tip<\/i>: Gigant de ghea\u021b\u0103<\/span><\/span><\/p>\n

Distan\u021ba fa\u021b\u0103 de Soare<\/i>: 2.870.972.200<\/span> km (\u00een medie 19.2 UA adic\u0103 de aproximativ 20 de ori mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 de Soare \u00een compara\u021bie cu Terra)<\/span><\/p>\n

Perioada orbital\u0103<\/i>: 84,02 ani (30 667 zile p\u0103m\u00e2ntene)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Perioada de rota\u021bie<\/i>: 17,24 ore p\u0103m\u00e2ntene<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Diametru<\/i>: 51,118 km la Ecuator (4,01 x diametrul Terrei)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Temperatura medie \u00een atmosfer\u0103<\/i>: – 195\u00b0C<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Sateli\u021bi<\/i>: 28<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Uranus<\/b>.<\/b> Cea de-a \u0219aptea planet\u0103 de la Soare \u0219i cea de-a treia ca diametru dintre toate planetele Sistemului Solar. Planeta cu cea mai bizar\u0103 pozi\u021bie \u00een raport cu orbita sa dintre toate celelalte… Dar s\u0103 \u00eencepem cu \u00eenceputul!<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen a<\/span><\/span>ntichitate, planeta Uranus nu ne era cunoscut\u0103 din cauza orbitei sale lente \u0219i a str\u0103lucirii sale slabe. \u00cen principiu ea poate fi observat\u0103 cu ochiul liber, cu greutate \u00eens\u0103, numai \u00een condi\u021bii extrem de favorabile. <\/span><\/span>Cel mai probabil prima<\/span><\/span> observa\u021bie a planetei a fost f\u0103cut\u0103 de astronomul grec Hipparchus \u00een anul 128 \u00ee.Hr. \u00cens\u0103 exist\u0103 \u0219i unele teorii cum c\u0103 Ptolemeu a fost cel care ar fi notat-o prima dat\u0103 categorisind-o drept o stea<\/span><\/span>. A\u0219adar nu e de mirare c\u0103 ea a putut fi observat\u0103 numai dup\u0103 inventarea telescoapelor, fiind prima planet\u0103 descoperit\u0103 \u00een epoca modern\u0103, pe data de 13 martie 1781, de c\u0103tre astronomul William Herschel. Ini\u021bial p\u00e2n\u0103 \u0219i acesta a considerat-o ca fiind o comet\u0103 sau o stea difuz\u0103 \u0219i doar ulterior a putut concluziona c\u0103 este de fapt o planet\u0103. Tot Heschel a \u00eencercat, f\u0103r\u0103 succes, s\u0103-i stabileasc\u0103 numele de Georgium Sidus (\u201dplaneta georgian\u0103\u201d) \u00een onoarea regelui britanic George al III-lea. <\/span><\/span>\u00centr-un tratat dat\u00e2nd din martie 1782, Johann Bode a propus pentru acest corp ceresc numele de <\/span><\/span>Uranus,<\/span><\/span> versiunea latinizat\u0103 a numelui zeului grec al cerului, Ouranos.<\/span><\/span> A\u0219a se face c\u0103 actuala sa denumire se leag\u0103 tot de mitologie \u0219i mai precis de tat\u0103l primei genera\u021bii de titani \u0219i nu de al vreunui zeu ai Romei antice, precum restul planetelor din sistemul nostru solar<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\"wikipedia.org<\/span><\/span><\/p>\n

Dup\u0103 cum men\u021bionam \u00een articolul anterior, Uranus are un destin str\u00e2ns legat de cel al vecinei sale, planeta Neptun (articol despre Neptun \u00een LINK<\/a><\/span>). Pe l\u00e2ng\u0103 faptul ca cele dou\u0103 formeaz\u0103 perechea de planete numite \u201dgigan\u021bii de ghea\u021b\u0103\u201d ai sistemului nostru solar, ele au, dup\u0103 cum am spus anterior, un \u201djoc\u201d al lor propriu \u00een a\u0219ezarea pe orbitele din jurul Soarelui. Astfel, Uranus ar fi trebuit s\u0103 fie, conform caracteristicilor sale fizice \u0219i modelelor teroretice propuse de oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 (vezi Modelul de la Nisa), planeta exterioar\u0103 a sistemului nostru, \u00een locul suratei sale, Neptun. Dac\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 le compar\u0103m, vedem c\u0103 Uranus este similar\u0103 perechii neptuniene \u00een ceea ce prive\u0219te diametrul \u00eens\u0103 are o mas\u0103 mai mic\u0103 \u0219i, bine\u00een\u021beles, o densitate mai mic\u0103. Nu putem s\u0103 trecem cu vederea nici temperatura planetei (\u0219i mai precis a atmosferei acesteia), \u00eenc\u0103 un argument \u00een plus c\u0103 ea nu se afl\u0103 acolo unde ar trebui: de\u0219i este mai aproape de Soare dec\u00e2t Neptun, ea este cea mai rece planet\u0103 a sistemului nostru solar!!! De asemenea, are \u0219i o gravita\u021bie, m\u0103surat\u0103 la suprafa\u021b\u0103, u\u0219or inferioar\u0103 dar \u0219i o perioad\u0103 de rota\u021bie asem\u0103n\u0103toare, doar cu aproximativ o or\u0103 mai lung\u0103. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Atmosfera celor doi gigan\u021bi este \u0219i ea similar\u0103, ea fiind compus\u0103 din heliu, hidrogen \u0219i metan \u00een propor\u021bii asem\u0103n\u0103toare. O tr\u0103s\u0103tur\u0103 distinctiv\u0103 a atmosferei uraniene o reprezint\u0103 \u00eens\u0103 prezen\u021ba hidrogenului sulfurat, un gaz pe care \u00eel putem recunoa\u0219te u\u0219or, el fiind produs \u0219i de ou\u0103le stricate aici, pe P\u0103m\u00e2nt. Viteza v\u00e2nturilor uraniene poate ajunge la un maxim de 900 de km\/h, cu o direc\u021bie retrograd\u0103 la ecuator (o mi\u0219care opus\u0103 direc\u021biei de rota\u021bie a planetei) \u0219i cu una prograd\u0103 (cu acela\u0219i sens cu cel \u00een care se rote\u0219te corpul ceresc) pe m\u0103sur\u0103 ce ne apropiem de polii planetei. \u00cen genere, atmosfera este una calm\u0103, doar cu c\u00e2teva zone mai turbulente cum ar fi o anume \u201dpat\u0103 mare \u00eentunecat\u0103\u201d, adic\u0103 un vortex de 3000 de km unde v\u00e2ntul bate cu 960km\/h. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Planeta are o structur\u0103 intern\u0103 tipic\u0103, standard: un nucleu st\u00e2ncos, relativ mic, \u00een a c\u0103rui compozi\u021bie intr\u0103 silica\u021bi\/fier-nichel, apoi o manta \u00eenghe\u021bat\u0103, partea cu adev\u0103rat substan\u021bial\u0103 a planetei peste care se g\u0103se\u0219te un \u00eenveli\u0219 exterior de gaze. Mantaua \u00eenghe\u021bat\u0103 este de fapt un ocean de ap\u0103-amoniac, adic\u0103 un fluid fierbinte \u0219i dens, un amestec de ap\u0103, amoniac \u0219i al\u021bi compu\u0219i cu o conductivitate electric\u0103 ridicat\u0103. \u0218i aici, ca \u0219i pe Neptun, \u00eent\u00e2lnim acela\u0219i fenomen ce determin\u0103 \u201dploaia de diamante\u201d, un proces prin care atomii de carbon ce formeaz\u0103 metanul existent pe planet\u0103 se transform\u0103 \u00een diamante microscopice, ei fiind puternic afecta\u021bi de presiuni \u0219i temperaturi extreme.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Telescopul James Webb al NASA a prezentat, \u00een 2023, o imagine a planetei ce surprinde caracteristicile sale atmosferice unice precum \u0219i aspectul <\/span><\/span>inelelor<\/span><\/span>. Sensibilitatea crescut\u0103 a instrumentului de observare (NIRCam-Near Infrared Camera) a permis oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103 detecteze \u0219i cele mai fine inele de praf care au fost ini\u021bial observate doar de sonda spa\u021bial\u0103 Voyager 2 \u00een anul 1986 (singurul \u201dobservator\u201d trimis de p\u0103m\u00e2nteni p\u00e2n\u0103 acum spre Uranus) \u0219i de Observatorul Keck prin unele mijloace optice adaptate<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\"esawebb.org<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Imaginea este una deosebit\u0103 c\u0103ci \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 nu doar sateli\u021bii planetei ca ni\u0219te puncte mici albastre \u00een jurul inelelor bine eviden\u021biate ale planetei dar \u0219i calota sa polar\u0103 nordic\u0103. Dup\u0103 cum am men\u021bionat anterior, ziua uranian\u0103 este una scurt\u0103 \u0219i acest lucru \u00eengreuneaz\u0103, \u00een mod evident, cuprinderea sub forma unei singure imagini a \u00eentregului sistem planetar de vreme ce furtunile sau alte fenomene atmosferice sau simpla mi\u0219care rapid\u0103 a lunilor uraniene fac acest lucru aproape imposibil. Imaginea este reprezentativ\u0103 pentru Uranus \u0219i ea pune accent pe adev\u0103rata sa culoare, de o nuan\u021b\u0103 frumoas\u0103 de albastru, captat\u0103 de camera Near-Infrared (NIRCam) a telescopului care combin\u0103 date recep\u021bionate prin 2 filtre de 1.4 and 3.0 microni<\/span>. Trebuie s\u0103 \u0219tim c\u0103 aceast\u0103 culoare se datoreaz\u0103 atmosferei bogate \u00een metan care absoarbe lumina ro\u0219ie \u0219i o reflect\u0103 pe cea verde-albastr\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Trebuie s\u0103 acord\u0103m o deosebit\u0103 aten\u021bie inelelor sale, tot a\u0219a cum o fac \u0219i oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 care au observat unicitatea acestora. C\u00e2nd vine vorba despre ele \u0219tim precis ca Jupiter are patru, Neptun are cinci, iar Saturn are mii de asemenea inele. Despre cele uraniene nu am \u0219tiut foarte multe p\u00e2n\u0103 acum deoarece acestea reflect\u0103 foarte pu\u021bin\u0103 lumin\u0103 \u00een lungimile de und\u0103 optice \u0219i infraro\u0219u apropiat, unde care sunt utilizate \u00een mod obi\u0219nuit pentru observa\u021biile ce se fac \u00een sistemul solar. <\/span><\/span>\u00cen fapt, inelele sunt at\u00e2t de difuze \u00eenc\u00e2t nici m\u0103car nu au fost descoperite p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1977 – inelele jupiteriene au fost descoperite in 1979, iar cele ale lui Neptun, in 1984.<\/span><\/span><\/p>\n

Abia recent, \u00een ultimii ani, dup\u0103 ce au scanat planeta pentru a determina structura atmosferei conform temperaturii sale, astronomii au fost uimi\u021bi s\u0103 constante eviden\u021bierea inelelor, \u00een special al inelului epsilon, \u00een aceste imagini \u201dtermale\u201d. \u00cen primul r\u00e2nd s-a putut determina temperatura acestor inele, de 77 de grade Kelvin (temperatura de fierbere a azotului lichid la presiune atmosferic\u0103 standard), \u00een deplin contrast cu temperatura \u201dsuprafe\u021bei\u201d planetei, de doar 47 de grade Kelvin. La acest fapt straniu se adaug\u0103 \u0219i bizareria compozi\u021biei lor. P\u00e2n\u0103 \u0219i pozele f\u0103cute de sonda Voyager 2 \u00een 1986 au ar\u0103tat c\u0103 ceva \u201dlipse\u0219te\u201d acestor inele dac\u0103 e s\u0103 le compar\u0103m cu cele din jurul planetelor vecine. Acestea nu con\u021bin nici particule fine de praf, cum este cazul celor joviene sau neptuniene, nici nu sunt alc\u0103tuite din bolovani uria\u0219i laolalt\u0103 cu zone cu particule mai fine precum faimoasele inele saturniene. \u00cen schimb, Uranus are inele formate din roci de m\u0103rimea unor mingi de golf \u0219i multiple straturi de praf situate \u00eentre aceste inele. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 se str\u0103duiesc s\u0103 descifreze misterul originii lor \u0219i accept\u0103 ca posibile teorii: asteroizi captura\u021bi de gravita\u021bia planetei \u0219i apoi pulveriza\u021bi, resturi r\u0103mase de la formarea planetei (de\u0219i se pare c\u0103 ele sunt relativ tinere, de cel mult 600 de milioane de ani), resturi de la posibilul impact ce a \u201dr\u0103sturnat\u201d planeta sau de la lunile sale, etc. La toate mistere se adaug\u0103 \u0219i cel al albedoului lor care este unul foarte mic, inelele fiind foarte \u00eentunecate, negre precum c\u0103rbunele, dar \u0219i foarte \u00eenguste prin compara\u021bie cu cele saturniene. Cel mai lat inel, inelul epsilon, are l\u0103\u021bimi ce variaz\u0103 de la 20 la 100 de km fa\u021b\u0103 de cele de sute sau zeci de mii de km l\u0103\u021bime ale inelelor planetei Saturn. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\"Molter et al., arXiv, 2019<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

<\/b>\u00cens\u0103 de departe, cel mai mare mister pentru care planeta Uranus este cunoscut\u0103, este cel al <\/span><\/span>rota\u021biei<\/span><\/span> <\/b>sale r\u0103sturnate, fapt ce determin\u0103 anotimpuri cu vreme extrem\u0103 pe o planet\u0103 cu poli ce se bucur\u0103 de ani de lumin\u0103 ne\u00eentrerupt\u0103 urma\u021bi de ani de bezn\u0103 total\u0103. Dup\u0103 cum am spus anterior, aceast\u0103 pozi\u021bie bizar\u0103 este cea care ne face s\u0103 credem c\u0103 planeta ascunde multe alte secrete. Toate celelalte planete se se rotesc \u00een jurul unei axe aproape perpendiculare pe planul orbitei \u00een jurul Soarelui \u0219i o fac \u00een acela\u0219i sens \u00een care se rotesc pe orbit\u0103. Care s\u0103 fie \u00eens\u0103 cauza pentru care Uranus face excep\u021bie de la aceast\u0103 regul\u0103 \u0219i este aproape r\u0103sturnat?? Planeta se \u00eenv\u00e2rte pe orbit\u0103 cu axa de rota\u021bie \u201dculcat\u0103\u201d \u00een planul orbital, chiar pu\u021bin sub acest plan, adic\u0103 este o lume \u00eentoars\u0103 cu susu-n jos. \u00cens\u0103\u0219i mi\u0219carea sateli\u021bilor planetei ne dovedesc aceast\u0103 pozi\u021bie bizar\u0103 de vreme ce ei se rotesc \u00een jurul liniei ecuatorului uranian \u0219i ne arat\u0103 c\u0103 polul lui nord e \u00eenclinat cu mai mult de 90 de grade. Sistemul de inele au o pozi\u021bie similar\u0103 cu cea a sateli\u021bilor. \u00cen consecin\u021b\u0103 polii nord \u0219i sud sunt \u00eendrepta\u021bi alternativ, timp de jum\u0103tate din anul uranian care dureaz\u0103 aproximativ <\/span><\/span>84 de ani p\u0103m\u00e2nteni<\/span><\/span>, fie c\u0103tre Soare, fie \u00een direc\u021bia opus\u0103 acestuia.Totodat\u0103, d<\/span><\/span>in <\/span><\/span>cauza \u00eenclin\u0103rii mari, pe jum\u0103tate de planet\u0103 este noapte timp de 21 de ani, zi \u0219i noapte al\u021bi 21, noapte 21 de ani \u0219i iar zi \u0219i noapte timp de 21 de ani. \u00cen acest fel putem trage concluzia c\u0103 a existat un eveniment semnificativ prin ca<\/span><\/span>re nu doar orbita uranian\u0103 ci \u0219i planele orbitale ale sateli\u021bilor s-a \u00eenclinat in mod asem\u0103n\u0103tor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u0218i totu\u0219i… care s\u0103 fie cauza unei asemenea \u00eenclin\u0103ri de ax\u0103? <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Una dintre teorii propune existen\u021ba unui satelit de dimensiuni mari, situat la mic\u0103 distan\u021b\u0103, care ar fi produs o oscila\u021bie semnificativ\u0103 a planetei \u00een timpul mi\u0219c\u0103rii sale de rota\u021bie. \u00cen timp, printr-un efect cumulativ, mi\u0219carea oscilatorie ar fi \u00eenclinat planeta determin\u00e2nd, \u00een cascad\u0103, \u0219i deplasarea orbitelor sateli\u021bilor. \u00cens\u0103 satelitul uria\u0219 nu a r\u0103mas al\u0103turi de Uranus ci a fost ejectat sub influen\u021ba unui alt corp ceresc cu care planeta s-a \u00eent\u00e2lnit ulterior. Cea de-a doua ipotez\u0103 este poate cea mai agreat\u0103 \u0219i presupune c\u0103 planeta a fost, la un moment dat, dup\u0103 finalizarea procesului s\u0103u de formare, lovit\u0103 de un planetoid (=planeta mic\u0103 sau satelit) de dimeniuni impresionante (probabil at\u00e2t de mare c\u00e2t P\u0103m\u00e2ntul nostru sau chiar mai mare) care a r\u0103sturnat-o fiind ulterior absorbit de planet\u0103. Astfel s-ar explica existen\u021ba sateli\u021bilor actuali ca r\u0103m\u0103\u0219ite datorate acestui impact precum \u0219i a c\u00e2mpului magnetic neregulat ce ar putea s\u0103 aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu structura \u0219i compozi\u021bia intern\u0103 uranian\u0103. O mic\u0103 varia\u021bie a acestei teorii presupune nu doar o ciocnire ci mai multe, consecutive, care s\u0103 fi condus la starea actual\u0103 a planetei. Trebuie spus, \u00eens\u0103, ca niciuna dintre aceste teorii, indiferent de versiunile lor, nu explic\u0103 pe deplin bizareria acestui corp ceresc misterios.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\" https:\/\/astronoo.com\/<\/span><\/a><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dup\u0103 cum spuneam anterior, \u0219i c\u00e2mpul magnetic uranian este \u0219i el special. Trebuie men\u021bionat faptul c\u0103 pozi\u021bionarea axei de rota\u021bie a planetei aproape paralel\u0103 cu planul de orbit\u0103 al planetelor din sistemul solar a \u00eengreunat determinarea pozi\u021biei polilor magnetici. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au fost nevoi\u021bi s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 aurolele ultraviolete ale planetei, ni\u0219te fenomene similare cu cele care se observ\u0103 \u0219i pe Terra, produse de interac\u021biunea particulelor din v\u00e2ntul solar cu magnetosfera uranian\u0103. Datele recente, colectate de Telescopul spa\u021bial Hubble \u00eentre anii 2011 \u0219i 2022, au contribuit la stabilirea cu o precizie excep\u021bional\u0103, chiar \u00een decursul acestui an, a polilor magnetici dar mai ales a duratei unei zile pe Uranus. F\u0103r\u0103 o m\u0103sur\u0103toare corect\u0103 \u0219i utiliz\u00e2nd unele calcule f\u0103cute pe presupuneri gre\u0219ite conform datelor culese de sonda spa\u021bial\u0103 Voyager 2 \u00een timpul survolului s\u0103u din 1986, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 foloseau sisteme de coordonate dep\u0103\u0219ite ce deveneau rapid tot mai inexacte. Astfel se face c\u0103 acum s-a stabilit, \u00een mod exact, c\u0103 durata unei zile uraniene este de 17 ore, 14 minute \u0219i 52 de secunde, cu 28 de secunde mai mult dec\u00e2t se credea anterior. De\u0219i descoperirea poate p\u0103rea nesemnificativ\u0103, ea este una extrem de important\u0103, fiind cea mai precis\u0103 m\u0103sur\u0103toare realizat\u0103 vreodat\u0103 pentru o planet\u0103 at\u00e2t de \u00eendep\u0103rtat\u0103 din sistemul nostru solar, ea dep\u0103\u0219ind chiar \u0219i pe cele f\u0103cute pentru rota\u021bia planetei Jupiter. Acest nou sistem de coordonate vor servi la preg\u0103tirea pentru viitoarea misiune spre Uranus. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Nu omitem s\u0103 men\u021bion\u0103m nici unicitatea acestei axe a polilor magnetici \u0219i orientarea sa r\u0103sturnat\u0103 \u00een raport cu axa de rota\u021bie \u0219i care face ca planeta s\u0103 aib\u0103 o magnetosfer\u0103 variabil\u0103 dar \u0219i s\u0103 fie planeta cu un c\u00e2mp magnetic generat de un mecanism absolut diferit de cel existent pe Terra, Jupiter sau Saturn.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\" earthsci.org\/space<\/a><\/span><\/span><\/p>\n

Sateli\u021bii<\/span><\/span> planetei erau la ultima num\u0103r\u0103toare \u00een num\u0103r de 28 \u0219i intr\u0103 \u00een 3 mari categorii dup\u0103 cum urmeaz\u0103: 14 luni interioare, 5 luni mari \u0219i 10 luni neregulate. Ace\u0219ti sateli\u021bi sunt cunoscu\u021bi ca \u201dluni literare\u201d pentru c\u0103 ele \u0219i-au primit numele de la personaje din opera marelui William Shakespeare \u00eempreun\u0103 cu alte c\u00e2teva care preiau nume ale personajelor lui Alexander Pope. Cele 5 luni de dimensiuni mari se numesc Miranda, Ariel, Umbriel, Titania \u0219i Oberon. Cea mai recent\u0103 lun\u0103 uranian\u0103 s-a descoperit \u00een noiembrie 2023 \u0219i poart\u0103 momentan numele de S\/2023 U1 \u0219i va primi \u0219i ea tot o denumire de personaj literar.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\"space.com<\/a><\/span><\/p>\n

Adaug\u0103m aici c\u00e2teva caracteristici ale acestor sateli\u021bi mari ce \u00eei face s\u0103 fie speciali.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cencepem cu <\/span><\/span>Miranda<\/span><\/span>. Satelitul ne arat\u0103 unul dintre cele mai variate \u0219i bizare peisaje dintre toate corpurile extraterestre, cum ar fi ni\u0219te \u201dcoroane\u201d unice \u00een \u00eentregul sistem solar. Ele sunt ni\u0219te zone de v\u0103i \u0219i creste separate de terenuri pline de cratere prin limite foarte bine definite \u0219i care dau \u00eempreun\u0103 impresia unui puzzle din piese absolut diferite. Satelitul dispune de canioane de 12 ori mai ad\u00e2nci dec\u00e2t Marele Canion \u0219i unde o bucat\u0103 de roc\u0103 desprins\u0103 din v\u00e2rful celei mai \u00eenalte forma\u021biuni va avea nevoie de 10 minute s\u0103 ajung\u0103 pe fundul v\u0103ii gra\u021bie gravita\u021biei mici specifice satelitului. La fel ca \u0219i ceilal\u021bi sateli\u021bi mari, Miranda ar fi compus\u0103 din cantit\u0103\u021bi egale de ap\u0103 \u00eenghe\u021bat\u0103 \u0219i silica\u021bi iar singura diferen\u021biere fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi 4 ar fi orbita sa u\u0219or \u00eenclinat\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ariel <\/span><\/span>are o suprafa\u021b\u0103 ce pare a fi cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 dintre toate celelalte. El arat\u0103 planetei aceea\u0219i fa\u021b\u0103, tot a\u0219a cum face \u0219i Luna noastr\u0103 cu P\u0103m\u00e2ntul. M\u0103sur\u0103torile demonstreaz\u0103 c\u0103 temperatura suprafe\u021bei satelitului cre\u0219te \u0219i descre\u0219te extrem de rapid, \u00een func\u021bie de cantitatea de energie solar\u0103 f\u0103r\u0103 a avea o \u201diner\u021bie termic\u0103\u201d ceea ce ne face s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 el are o suprafa\u021b\u0103 poroas\u0103 (rezultat al impactului micrometeori\u021bilor vreme de eoni) \u0219i care izoleaz\u0103 termic straturile de sub suprafa\u021ba planetei \u0219i le p\u0103streaz\u0103 reci.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Umbriel<\/span><\/span> este cel mai \u00eentunecat satelit \u0219i reflect\u0103 doar 16% din lumina ce vine de la Soare, o tr\u0103s\u0103tur\u0103 similar\u0103 zonelor \u00eenalte de pe Luna noastr\u0103. Voyager 2 a surprins un soi de inel bizar mai luminos pe suprafa\u021ba acestuia \u0219i una din teorii ar sus\u021bine c\u0103 este vorba despre depozite de ghea\u021b\u0103 asociate unui crater de impact.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Titania<\/span><\/span> este cea mai mare una uranian\u0103 \u0219i a fost descoperit\u0103 \u00eenc\u0103 din 1787 de astronomul William Herschel. Are o culoare neutr\u0103, gri, un sistem proeminent de v\u0103i, \u0219i posibile depozite de ghea\u021b\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Oberon<\/span><\/span>, descoperit \u0219i el tot de W. Herschel, este plin de cratere \u0219i are cel pu\u021bin un lan\u021b muntos care se \u00eenal\u021b\u0103 la aproximativ 6 km fa\u021b\u0103 de restul reliefului \u00eenconjur\u0103tor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te viitorul explor\u0103rilor acestei planete, el este una dintre priorit\u0103\u021bile Agen\u021biei Spa\u021biale Americane. Una dintre idei a fost s\u0103 trimit\u0103 chiar sonda spa\u021bial\u0103 Cassini, care orbita planeta Saturn, pe o traiectorie de \u201dsc\u0103pare\u201d spre Uranus \u0219i Neptun. Planul a fost abandonat din cauza multiplelor riscuri dar \u0219i a combustibilului insuficient pentru aceast\u0103 manevr\u0103. Cu toate acestea, sonda Cassini a captat o imagine a planetei \u00een 2014 (\u00eenainte de a fi programat pentru impactul s\u0103u cu Saturn \u00een 2017), de la o distan\u021b\u0103 de aproximativ 988600 km, \u00een care aceasta ap\u0103rea ca un mic punct albastru pal.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Acest lucru nu \u00eempiedic\u0103 NASA s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 o nou\u0103 misiune spre Uranus \u0219i Neptun, cu o posibil\u0103 lansare \u00een 2034, an care dac\u0103 este ratat, va fi urmat de o mai lung\u0103 a\u0219teptare. \u0218i de ce asta? Pentru c\u0103, doar odat\u0103 la 12 ani, P\u0103m\u00e2ntul nostru, Jupiter, Uranus \u0219i Neptun se aliniaz\u0103 oferindu-ne oportunitatea pentru lansarea unei misiuni comune. De asemenea China a anun\u021bat, \u0219i ea, lansarea unei sonde, pentru o c\u0103l\u0103torie de peste 14 ani c\u0103tre Uranus, \u00een anul 2045.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ar mai fi multe de povestit despre aceast\u0103 planet\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u0219i rece, o planet\u0103 care, la fel ca \u0219i Neptun, nu ne las\u0103 s\u0103 \u00eei \u00eentrevedem prea u\u0219or istoria zbuciumat\u0103, caracteristicile fizice ori dinamica, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, secretele…\u00eens\u0103 ne a\u0219teapt\u0103 \u0219i alte mistere \u00een drumul nostru c\u0103tre Soare…C\u0103l\u0103toria continu\u0103! \ud83d\ude42<\/span> <\/span><\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tip: Gigant de ghea\u021b\u0103 Distan\u021ba fa\u021b\u0103 de Soare: 2.870.972.200 km (\u00een medie 19.2 UA adic\u0103 de aproximativ 20 de ori mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 de Soare \u00een compara\u021bie cu Terra) Perioada orbital\u0103: 84,02 ani (30 667 zile p\u0103m\u00e2ntene) Perioada de rota\u021bie: 17,24 ore p\u0103m\u00e2ntene Diametru: 51,118 km la Ecuator (4,01 x diametrul Terrei) Temperatura medie \u00een atmosfer\u0103: […]\n","protected":false},"author":6,"featured_media":2934,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[53,4],"tags":[180,179,38,39,181,47],"class_list":["post-2922","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-sistemul-solar","tag-gheata","tag-gigant","tag-planete","tag-sistem-solar","tag-triton","tag-uranus"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2922","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2922"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2922\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2930,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2922\/revisions\/2930"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2934"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2922"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2922"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2922"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}