{"id":3054,"date":"2026-06-22T13:39:29","date_gmt":"2026-06-22T11:39:29","guid":{"rendered":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?p=3054"},"modified":"2026-06-22T14:12:28","modified_gmt":"2026-06-22T12:12:28","slug":"pseudostiinta-miscarilor-corpurilor-ceresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/pseudostiinta-miscarilor-corpurilor-ceresti\/","title":{"rendered":"Pseudo\u0219tiin\u021ba mi\u0219c\u0103rii corpurilor cere\u0219ti"},"content":{"rendered":"

Nascentes morimur, finisque ab origine pendet. <\/strong><\/p>\n

\u201d<\/strong>N\u0103sc\u00e2ndu-ne, murim, iar sf\u00e2r\u0219itul depinde de \u00eenceput.\u201d (Cartea IV, \u201dAstronomica\u201d- Manilius)<\/strong><\/p>\n

Privind retrospectiv, de-a lungul istoriei, oamenii au privit dintotdeauna cerul cu uimire \u0219i curiozitate, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 at\u00e2t mecanismele de func\u021bionare ale Universului cunoscut lor c\u00e2t \u0219i locul pe care ei, ca indivizi, \u00eel ocup\u0103 \u00een acest spa\u021biu. Tr\u0103im \u00eentr-o lume \u00een care lucrurile se schimb\u0103 dar toate acestea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 conform unor tipare, unor legi ale naturii. \u00cen trecutul foarte \u00eendep\u0103rtat, am putut s\u0103 v\u00e2n\u0103m animale, s\u0103 cultiv\u0103m p\u0103m\u00e2ntul, s\u0103 c\u0103l\u0103torim pe distan\u021be mari doar pentru c\u0103 am observat \u0219i apoi am \u00een\u021beles, pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin, aceste legi; drept urmare am f\u0103urit instrumente pentru m\u0103surarea trecerii anotimpurilor sub forma unor temple ceremoniale, am contemplat stelele \u0219i le-am dat nume, am observat migra\u021bia animalelor s\u0103lbatice sau mareele, am interpretat semnele cerului pentru a s\u0103di \u0219i culege culturile \u00een mod eficient ori pentru a stabili momentul optim pentru deplasarea triburilor nomade. \u0218i toate acestea dintr-o absolut\u0103 necesitate, pentru supravie\u021buire.<\/p>\n

Mai t\u00e2rziu \u00eens\u0103, oamenii au detectat \u0219i alte obiecte pe cer, pe l\u00e2ng\u0103 Soare \u0219i Lun\u0103, pe fondul unor stele \u00eendep\u0103rtate. Aceste stele vagaboande (planetele), \u00een num\u0103r de 5 ini\u021bial, adic\u0103 cele observabile cu ochiul liber \u0219i care prezentau o mi\u0219care periodic\u0103 \u00een intervale de timp\u00a0 compatibile cu lungimea vie\u021bii umane, ne-au fascinat \u0219i ne-au f\u0103cut s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 nu cumva \u0219i ele ar avea un efect tot at\u00e2t de real asupra noastr\u0103 ca \u0219i celelalte care ne \u201dcontrolau\u201d deja via\u021ba. Prin compara\u021bie, alte stele sau galaxii ne-au p\u0103rut etern imobile iar cometele ori ploile de meteori\u021bi ne-au dat impresia impredictibilit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Poate c\u0103 aceasta a fost momentul c\u00e2nd misticismul \u0219i supersti\u021bia \u0219i-au f\u0103cut loc \u00een acest cadru \u0219i s-au \u00eempletit, vremelnic e adev\u0103rat, cu observarea anumitor astre cere\u0219ti. A\u0219a se face c\u0103, \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva mii de ani, apare astrologia, cu origini \u00een Mesopotamia antic\u0103 unde sumerienii \u0219i, mai apoi, babilonienii \u00eencep s\u0103 observe mi\u0219c\u0103rile astrelor \u0219i s\u0103 identifice constela\u021bii \u0219i tipare cere\u0219ti tot mai evidente. Babilonienii creaz\u0103 prima roat\u0103 zodiacal\u0103 \u0219i o \u00eempart \u00een 12 zone egale ce corespund celor 12 luni ale anului de c\u00e2te 30 de zile fiecare. Fiec\u0103rui segment \u00eei corespundeau 30\u02da longitudinale, aceastea alc\u0103tuind \u00eempreun\u0103, de fapt, primul sistem de coordonate ceresc.<\/p>\n

\"Fig.
Fig. 1. O roat\u0103 zodiacal\u0103 din mozaic, cu elemente greco-bizantine, dat\u00e2nd din secolul al VI-lea aflat\u0103 \u00eentr-o sinagog\u0103 \u00een Beit Alpha, Israel.<\/figcaption><\/figure>\n

No\u021biunea de astrologie personal\u0103 s-a dezvoltat \u00een Egiptul alexandrin \u0219i s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een lumile greac\u0103 \u0219i roman\u0103 acum aproape 2000 de ani. Grecii rafineaz\u0103 sistemul babilonian \u0219i creaz\u0103 astrologia horoscopic\u0103 (de la grecescul \u201dhora\u201d+\u201dskopein\u201d = \u201dora\u201d+\u201dobservator\u201d), mai precis instrumentul numit horoscop, bazat pe locul \u0219i timpul exact al na\u0219terii al unei persoane, combin\u00e2nd roata zodiacal\u0103 cu tradi\u021bia egiptean\u0103 \u0219i cea greceasc\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, India \u0219i China \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 independent propriile sisteme, prima cre\u00e2nd astrologia vedic\u0103 indian\u0103 (zodiacul sideral) iar cea de-a doua un sistem bazat nu pe constela\u021biile cere\u0219ti ci pe un ciclu de 12 ani, fiecare an asociat cu un animal \u0219i un anumit set de tr\u0103s\u0103turi de personalitate.<\/p>\n

\"Fig.
Fig. 2. Constela\u021bii egiptene ptolemaice la Dendera.<\/figcaption><\/figure>\n

Astrologia occidental\u0103 modern\u0103 provine direct de la Claudius Ptolomaeus, acel Ptolemeu care a lucrat la Biblioteca din Alexandria \u00een secolul al II-lea. \u00cen jurul anului 150 d.Hr. el public\u0103 una dintre cele mai faimoase c\u0103r\u021bi de astrologie, \u201dTetrabiblos\u201d, care explic\u0103 elemente cheie de analiz\u0103 astrologic\u0103 ce sunt \u00eenc\u0103 folosite \u0219i ast\u0103zi. Tot el identific\u0103 \u0219i catalogheaz\u0103 48 de constela\u021bii, dezvolt\u0103 h\u0103r\u021bi tot mai precise care s\u0103 \u00eel ajute la \u00eentocmirea horoscoapelor sale, sus\u021bine c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul este centrul Universului \u0219i vorbe\u0219te despre str\u0103lucirea stelelor, despre posibilitatea c\u0103 Terra s\u0103 fie o sfer\u0103, despre prezicerea eclipselor, refrac\u021bia astmosferic\u0103 ori precesia echinoc\u021biilor.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem, \u00eens\u0103, c\u0103 modelul ptolemeic al mi\u0219c\u0103rilor planetare, sus\u021binut de Biseric\u0103 pe parcursul Evului Mediu \u00eentunecat, a contribuit la \u00eempiedicarea dezvolt\u0103rii astronomiei vreme de un mileniu. Modelul copernican permite, \u00een sf\u00e2r\u0219it, explicarea mi\u0219c\u0103rii aparente a planetelor \u00eens\u0103 \u00eel trimite pe autorul ei \u00een dizgra\u021bie, Martin Luther numindu-l pe acesta, adic\u0103 pe Nicolaus Copernic, un \u201dastrolog obraznic\u201d. \u00cens\u0103 confruntarea adev\u0103rat\u0103 dintre cele 2 concep\u021bii se d\u0103 \u00een momentul apari\u021biei pe scen\u0103 a unui astronom, dar \u0219i astrolog, pe nume Johannes Kepler, pe la sf\u00e2r\u0219it de secol XVI. \u00cen acea vreme nu exista loc \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 pentru ideea c\u0103 la baza fenomenelor observabile stau ni\u0219te legi fizice. Trebuie totu\u0219i subliniat faptul c\u0103 J. Kepler reu\u0219e\u0219te s\u0103 ne ofere 3 legi pre\u021bioase a mi\u0219c\u0103rilor planetare bazate pe observa\u021biile lui Tycho Brahe \u0219i nu numai pe acestea, ne arat\u0103 adev\u0103rul crud \u00een ciuda tuturor iluziilor sale personale foarte dragi, el \u00eensu\u0219i fiind un om religios \u0219i c\u00e2\u0219tig\u00e2ndu-\u0219i uneori existen\u021ba din \u00eentocmirea horoscoapelor pentru mai marii vremii. Nici genialul Isaac Newton nu a fost imun fa\u021b\u0103 de supersti\u021biile epocii sale \u0219i se crede c\u0103 dezvoltarea sa intelectual\u0103 se datoreaz\u0103 unei tensiuni interne permanente \u00eentre misticism \u0219i ra\u021bionalism. Mai mult, se spune chiar c\u0103 o simpl\u0103 carte de astrologie l-a f\u0103cut curios s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 concepte de trigonometrie \u0219i de aici, printr-un studiu asiduu \u0219i \u00eendelungat, a putut oferi lumii \u0219tiin\u021bifice principiile fundamentale ale mecanicii \u0219i percep\u021bia c\u0103 universul este infinit. \u00cens\u0103 se pare c\u0103 \u0219i el a r\u0103mas fidel astrologiei p\u00e2n\u0103 la moarte.<\/p>\n

Secolul al XVIII-lea s-a angajat, f\u0103r\u0103 vreun dubiu, tot mai mult pe drumul empirismului \u0219tiin\u021bific, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 ignore eforturile pu\u021binilor astrologi \u201dserio\u0219i\u201d iar secolul al XIX-lea a produs \u00eenc\u0103 \u0219i mai pu\u021bini reprezentan\u021bi ai astrologiei \u00eenmul\u021bindu-se, \u00een schimb, \u0219arlatanii. Cu toate acestea, \u00eencep\u00e2nd cu anii ’30, astrologia a c\u00e2\u0219tigat teren deci tot mai mult\u0103 popularitate \u00een mass-media dar \u0219i \u00een politic\u0103; \u00een prezent sondajele arat\u0103 c\u0103 41% cred \u00een caracteriologia astrologic\u0103, 26% \u00een predic\u021biile astrale iar 13% consult\u0103 cel pu\u021bin o dat\u0103 \u00een via\u021b\u0103 un astrolog. Aceste procentaje sunt oarecum stabile \u00eenc\u0103 din anii ’80.<\/p>\n

Iat\u0103, \u00een mare, parcursul pe care astrologia l-a urmat p\u00e2n\u0103 \u00een punctul c\u00e2nd \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u0219i contureze tot mai mult statutul de pseudo\u0219tiin\u021b\u0103 \u00een raport cu studiul tot mai am\u0103nun\u021bit \u0219i matematic al cerului sub forma astronomiei. Cu toate acestea, astrologia personal\u0103 este \u00eenc\u0103 \u0219i ast\u0103zi printre noi \u00een mod curent. Are rubrica sa \u00een emisiunile matinale de la televizor, este subiect de discu\u021bii \u00een podcasturi lungi pe internet, explic\u0103 poten\u021bialele efecte ale conjunc\u021biilor sau eclipselor sau a altor \u201devenimente\u201d astronomice asupra vie\u021bii oamenilor, etc. \u00cens\u0103 ea este fundamental diferit\u0103 de ceea ce noi numim ast\u0103zi astronomie de\u0219i exist\u0103 oameni ce \u00eenc\u0103 le confund\u0103 \u00eentre ele. Este drept c\u0103, ini\u021bial, dup\u0103 cum am ar\u0103tat mai sus, cele dou\u0103 domenii au avut un drum comun, din Antichitate \u0219i p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul Rena\u0219terii (sec. XVI – XVII c\u00e2nd noi instrumente precum telescopul se inventeaz\u0103 iar astrologia este eliminat\u0103 din universit\u0103\u021bile franceze), dup\u0103 care drumurile s-au desp\u0103r\u021bit pe m\u0103sur\u0103 ce cunoa\u0219terea uman\u0103 a evoluat semnificativ gra\u021bie eforturilor \u0219i geniului mai multor oameni.<\/p>\n

Putem spune ast\u0103zi c\u0103 astronomia este o \u0219tiin\u021b\u0103 care studiaz\u0103 corpurile cere\u0219ti \u0219i fenomenele cosmice folosind observa\u021bia, experimentul \u0219i calculul matematic. Bazat\u0103 pe metode \u0219tiin\u021bifice riguroase, astronomia urm\u0103re\u0219te formularea unor legi universale verificabile \u00een vreme ce astrologia este un sistem simbolic \u0219i interpretativ care atribuie semnifica\u021bii mi\u0219c\u0103rilor corpurilor cere\u0219ti \u00een raport cu via\u021ba uman\u0103, sus\u021bine c\u0103 poate oferi indicii despre personalitate, poten\u021bial, rela\u021bii \u0219i etape ale existen\u021bei. Astrologia nu caut\u0103 s\u0103 explice mecanisme fizice \u0219i nu se bazeaz\u0103 pe dovezi experimentale, ci pe coresponden\u021be simbolice \u0219i tradi\u021bii transmise de-a lungul secolelor. Poate c\u0103 cea mai relevant\u0103 diferen\u021b\u0103 \u00eentre \u0219tiin\u021ba astronomiei \u0219i pseudo\u0219tiin\u021ba astrologiei este cea a scopului lor. Astronomia urm\u0103re\u0219te cunoa\u0219terea obiectiv\u0103 a realit\u0103\u021bii, r\u0103spunz\u00e2nd la \u00eentreb\u0103ri despre \u201ecum\u201d \u0219i \u201ede ce\u201d func\u021bioneaz\u0103 Universul. Astrologia, \u00een schimb, se concentreaz\u0103 pe semnifica\u021bie \u0219i sens, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentreb\u0103ri despre \u201ece \u00eenseamn\u0103\u201d anumite evenimente pentru individ. Astfel, una opereaz\u0103 \u00een sfera faptelor demonstrabile, iar cealalt\u0103 \u00een cea a interpret\u0103rii subiective. Criticii astrologiei subliniaz\u0103 lipsa fundamentului \u0219tiin\u021bific, \u00een timp ce sus\u021bin\u0103torii ei afirm\u0103 c\u0103 valoarea sa nu const\u0103 \u00een predic\u021bii exacte, ci \u00een rolul de instrument de reflec\u021bie \u0219i autocunoa\u0219tere. Astfel, conflictul dintre cele dou\u0103 apare adesea atunci c\u00e2nd sunt judecate dup\u0103 acelea\u0219i criterii, de\u0219i ele func\u021bioneaz\u0103 \u00een cadre diferite, ele privesc acela\u0219i cer, dar cu lentile diferite. \u00cens\u0103 c\u00e2t\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 mai este acum, \u00een prezent, \u00een astrologie? Este mai mult dec\u00e2t evident faptul c\u0103 astrologia a r\u0103mas ad\u00e2nc ancorat\u0103 \u00een trecut, \u00een ciuda at\u00e2tor inova\u021bii tehnologice \u0219i descoperiri \u0219tiin\u021bifice ori experimente.<\/p>\n

Ecliptica este traiectoria anual\u0103 aparent\u0103 a Soarelui ce trece prin cele 12 constela\u021biile zodiacului. Din motive u\u0219or de \u00een\u021beles, dat fiind c\u0103 anul este \u00eemp\u0103r\u021bit, prin conven\u021bie, \u00een 12 luni, \u0219i nimeni nu se poate na\u0219te \u00een a 13-a lun\u0103 a anului, astrologii s-au pref\u0103cut c\u0103 nu v\u0103d \u0219i o a 13-a constela\u021bie prezent\u0103 pe aceast\u0103 ecliptic\u0103: Ophiuchus. Astrologii babilonieni \u0219i, mai t\u00e2rziu, cei eleni au determinat la \u00eenceput semnele zodiacale \u00een func\u021bie de constela\u021bia \u00een care se afla Soarele \u00een ziua de na\u0219tere. Primii astrologi au observat c\u0103 Soarele traverseaz\u0103 semnele zodiacale \u00een intervalul unui an, petrec\u00e2nd aproximativ 1 lun\u0103 \u00een fiecare. Marea problem\u0103 a astrologiei este \u00eens\u0103 un fenomen astronomic numit precesie. Aceasta se refer\u0103 la cazul particular al mi\u0219c\u0103rii axei de rota\u021bie a P\u0103m\u00e2ntului prin care linia echinoc\u021biilor se deplaseaz\u0103 lent \u0219i retrograd de-a lungul eclipticii produc\u00e2nd precesia echinoc\u021biilor de-a lungul a 26.000 de ani. Acest fenomen este responsabil de schimbarea pozi\u021biei relative a constela\u021biilor de-a lungul timpului \u0219i, implicit, de schimbarea intervalelor calendaristice corespunz\u0103toare fiec\u0103rei zodii. Precesia P\u0103m\u00e2ntului era \u00eens\u0103 complet necunoscut\u0103 pentru vechii astrologi. Subliniem c\u0103 Ptolemeu a \u0219tiut despre ea \u0219i a r\u0103sp\u00eendit aceast\u0103 cunoa\u0219tere \u00een lumea greco-roman\u0103, (Hiparh fiind \u00eens\u0103 descoperitorul ei real \u00een 130 \u00ee.Hr.), \u00eens\u0103 cei ce i-au urmat au ignorat acest fapt \u0219i continu\u0103 s\u0103 o fac\u0103. Aceast\u0103 oscila\u021bie este provocat\u0103 de atrac\u021bia gravita\u021bional\u0103 a Lunii asupra regiunii ecuatoriale terestre. \u00cen ultimii 2.500 de ani, aceast\u0103 oscila\u021bie a f\u0103cut ca intersec\u021bia dintre ecuatorul celest \u0219i cel ecliptic s\u0103 se deplaseze spre vest de-a lungul eclipticii cu 36 de grade. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 intervalele temporale ale tuturor zodiilor s-au desincronizat cu aproape o lun\u0103. A\u0219a se face c\u0103 dac\u0103 cineva se na\u0219te \u00eentre 29 noiembrie \u0219i 17 decembrie, atunci \u201dsemnul\u201d s\u0103u zodiacal este Ophiuchus. \u201dDrumul\u201d planetelor este \u0219i mai variat, ele str\u0103b\u0103t\u00e2nd nu mai pu\u021bin de 22 de constela\u021bii (nu pe toate \u0219i nu mereu, bine\u00een\u021beles), deci cu 10 mai mult dec\u00e2t cele atribuite de astrologie. \u0218i Luna, care se deplaseaz\u0103 cel mai repede pe cer, str\u0103bate constela\u021bii \u00een plus, nu mai pu\u021bin de 6 alte forme \u00eenchipuite pe cer.<\/p>\n

\u00cen plus, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 aceste constela\u021bii sunt, de fapt,\u00a0 structuri formate din stele dispersate \u00een Univers la cele mai diverse distan\u021be, ele nefiind grupate spa\u021bial \u00een niciun fel. Ne apar ca \u0219i c\u00e2nd s-ar afla toate la aceea\u0219i distan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de noi, \u201dfixate\u201d cumva pe o bolt\u0103 cereasc\u0103 sferic\u0103, conduc\u00e2ndu-ne la percep\u021bia unei anumite figuri pe cer. Aceste \u201d\u00eemp\u0103r\u021biri\u201d ale cerului, pur subiective, imaginare, sunt expresia unui fenomen psihologic, specific uman, numit \u201epareidolie\u201d, \u00een fapt c\u0103utarea incon\u0219tient\u0103 a formelor clare, concrete \u0219i familiare \u00een orice direc\u021bie privim.<\/p>\n

Ast\u0103zi suntem capabili s\u0103 reprezent\u0103m 3D toate aceste \u201dobiecte\u201d cere\u0219ti \u0219i s\u0103 vedem c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de P\u0103m\u00e2nt forma lor se modific\u0103 \u00een func\u021bie de dep\u0103rtarea stelelor fa\u021b\u0103 de noi. De asemenea, \u00een astrologie se consider\u0103 c\u0103 toate planetele, asteroizii \u00eempreun\u0103 cu Soarele se rotesc \u00een jurul Terrei, ele fiind considerate simple puncte, f\u0103r\u0103 diferen\u021b\u0103 de m\u0103rime, mas\u0103 ori distan\u021b\u0103, toate influen\u021b\u00e2ndu-ne oarecum \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 ceea ce iar\u0103\u0219i nu are vreun posibil temei sau logic\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103.<\/p>\n

\"Fig.
Fig. 3. Constela\u021bia Ophiuchus (Omul cu \u0218arpele)<\/figcaption><\/figure>\n

Totodat\u0103, un experiment recent (august 2024) realizat de echipa de la Clearer Thinking, a demonstrat c\u0103 astrologii nu pot asocia corect h\u0103r\u021bile astrale cu profilurile reale ale persoanelor, performan\u021ba lor fiind egal\u0103 cu ghicitul la \u00eent\u00e2mplare. Studiul a eviden\u021biat c\u0103 nici m\u0103car astrologii considera\u021bi a fi extrem de experimenta\u021bi nu au avut rezultate mai bune. Ei au fost doar mai \u00eencrez\u0103tori \u00een sine, dar nu mai preci\u0219i. S-a oferit chiar \u0219i un premiu de 1.000 de dolari pentru oricine ob\u021binea cel pu\u021bin 11 h\u0103r\u021bi din 12 corecte, dar nici un astrolog nu a reu\u0219it mai mult de cinci h\u0103r\u021bi corecte. Studiul a testat dac\u0103 astrograma poate prezice aspecte ale vie\u021bii, concluzion\u00e2nd c\u0103 nu exist\u0103 o corela\u021bie valid\u0103. Acest experiment se aliniaz\u0103 cu alte test\u0103ri \u0219tiin\u021bifice care arat\u0103 c\u0103 astrologia nu func\u021bioneaz\u0103 conform afirma\u021biilor sale fundamentale. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, putem considera c\u0103 mul\u021bi astrologi lucreaz\u0103 ca ni\u0219te terapeu\u021bi amatori, ei oferind adev\u0103ruri simple pe care clien\u021bii lor \u0219i-ar dori sau ar avea nevoie s\u0103 le aud\u0103. Studii recente au ar\u0103tat \u0219i c\u0103 aproape orice tip de terapie de scurt\u0103 durat\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te starea de spirit a oamenilor pentru c\u0103 ei au ocazia s\u0103 vorbeasc\u0103 cu cineva atent la problemele lor curente.<\/p>\n

\"Fig.
Fig. 4. Grafic distribu\u021bie performan\u021b\u0103<\/figcaption><\/figure>\n

\u00cen plus, trebuie s\u0103 \u021binem cont \u0219i de efectul Barnum ce descrie tendin\u021ba oamenilor de a considera c\u0103 descrieri foarte generale \u0219i vagi despre personalitate sunt extrem de precise \u0219i personale, chiar dac\u0103 se aplic\u0103 aproape oricui. Acesta este unul dintre mecanismele psihologice care explic\u0103 de ce horoscoapele pot p\u0103rea \u201euimitor de exacte\u201d.<\/p>\n

\"Fig.
Fig. 5. Efectul Barnum<\/figcaption><\/figure>\n

Un alt aspect curios al acestui domeniu este accentul s\u0103u pe configura\u021bia cerului la ora na\u0219terii. Dar cum r\u0103m\u00e2ne cu cea din momentul conceperii? Am fi cu adev\u0103rat o alt\u0103 persoan\u0103 dac\u0103 ne-am na\u0219te cu c\u00e2teva ore mai devreme sau mai t\u00e2rziu? Dac\u0103 mai lu\u0103m \u00een considerare \u0219i faptul c\u0103 unele planetele au un parcurs lent pe bolta cereasc\u0103, ele vor face, prin urmare, parte din configura\u021bia astrologic\u0103 a mai multor oameni concomitent ca s\u0103 nu mai vorbim de gemenii ce se nasc \u00een acela\u0219i timp \u0219i loc. Trebuie s\u0103 \u021binem seama c\u0103 \u00een trecut, c\u00e2nd astrologia c\u0103p\u0103ta contur, na\u0219terea unui om era un moment cu o semnifica\u021bie mistic\u0103\/magic\u0103 \u00eens\u0103 acum \u00een\u021belegem mult mai multe din procesul care \u00eei precede.<\/p>\n

Nu trebuie s\u0103 omitem nici integrarea tardiv\u0103 \u0219i artificial\u0103 \u00een studiul astrologic a planetelor mai \u00eendep\u0103rtate, Uranus, Neptun \u0219i Pluto care a avut drept justificare explicarea eventualelor inexactit\u0103\u021bi ale predic\u021biilor. Iar dac\u0103 astrologii moderni decid s\u0103 p\u0103streze Pluto ca planet\u0103 a sistemului nostru de\u0219i ea este demult retrogradat\u0103 la statutul de obiect apar\u021bin\u00e2nd centurii Kuiper, oare nu ar trebui ca ei s\u0103 ia \u00een considerare obiecte descoperite recent \u00eentre care unele au chiar \u0219i sateli\u021bi proprii (e.g. Eris)? Sau chiar \u0219i alte stele \u0219i galaxii, \u00een fapt, \u00eentreg universul? Unii astrologi au invocat fenomene subtile precum senzitivitatea specific uman\u0103 la undele gravita\u021bionale ale c\u0103ror intervale corespund perioadelor de revolu\u021bie planetare \u00eens\u0103 intensitatea lor este net inferioar\u0103 celor produse, spre exemplu, de stele masive binare sau exploziilor de supernove.<\/p>\n

\u021ain\u00e2nd cont de toate acestea, ce anume asigur\u0103 succesul pe termen lung al astrologiei?<\/p>\n

Aparen\u021ba de ra\u021bionalitate a astrologiei (prin imitarea unui discurs \u0219tiin\u021bific, tabele calculate electronic, etc.) a contribuit la atenuarea perceperii diferen\u021belor evidente dintre \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een general \u0219i astrologie, cel pu\u021bin din perspectiva publicului larg.<\/p>\n

Pentru T. Adorno (2000), \u0219tiin\u021ba este deziluzionant\u0103 atunci c\u00e2nd devine „scientism” \u2013 o ideologie care pretinde c\u0103 tot ce exist\u0103 poate fi m\u0103surat, \u00een timp ce ignor\u0103 suferin\u021ba uman\u0103 \u0219i alienarea pe care tocmai acest mod de g\u00e2ndire le provoac\u0103. Acest lucru duce, inevitabil, la \u00eendep\u0103rtarea \u0219tiin\u021bei de publicul care nu mai percepe progresul global datorat acesteia. \u00cens\u0103 astrologia nu dispune de universalitate, \u0219coli variate \u0219i culturi ori se ignor\u0103, ori se opun una alteia, f\u0103r\u0103 vreun consens sau vreo nevoie de consens. Este remarcabil faptul c\u0103 principala referin\u021b\u0103 comun\u0103 pentru astrologia vestic\u0103 r\u0103m\u00e2ne lucrarea lui Ptolomeu din jurul anul 150 \u00ee.Hr.!<\/p>\n

Concluzion\u0103m c\u0103 astronomia ne arat\u0103 vastitatea \u0219i legile Universului, ajut\u00e2ndu-ne s\u0103 \u00een\u021belegem realitatea fizic\u0103 \u00een care tr\u0103im. Astrologia, la r\u00e2ndul ei, reflect\u0103 dorin\u021ba uman\u0103 de sens, ordine \u0219i leg\u0103tur\u0103 cu cosmosul. Ea reflect\u0103 \u0219i nesiguran\u021ba noastr\u0103 ca oameni, nevoia noastr\u0103 de predictibilitate, de control, de a ne sim\u021bi importan\u021bi \u00eentr-un univers incredibil de vast \u0219i necunoscut. \u00cen\u021belegerea diferen\u021belor dintre ele ne permite s\u0103 le privim mai clar, f\u0103r\u0103 confuzii, dar \u0219i cu respect pentru rolul pe care fiecare l-a jucat \u0219i \u00eel joac\u0103 \u00eenc\u0103 fiecare, \u00een felul s\u0103u, \u00een istoria g\u00e2ndirii umane \u0219i a evolu\u021biei umane.<\/p>\n

Bibliografie:<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. Manilius – Astronomica<\/em>, 30-40 e.n<\/li>\n
  2. Parker Julia, Parker, Derek – Istoria astrologiei<\/em>, 1983<\/li>\n
  3. Plait, Philip – Bad Astronomy<\/em>, 2002<\/li>\n
  4. Sagan, Carl – Cosmos<\/em> , Ed. Herald, Bucure\u0219ti, 2022, p. 69-105<\/li>\n
  5. Zarka, Philippe – Astronomy and astrology<\/em> (IAU Proceedings, Volume 260, p. 420-425), 2011<\/li>\n
  6. www.sonkab.com<\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Nascentes morimur, finisque ab origine pendet. \u201dN\u0103sc\u00e2ndu-ne, murim, iar sf\u00e2r\u0219itul depinde de \u00eenceput.\u201d (Cartea IV, \u201dAstronomica\u201d- Manilius) Privind retrospectiv, de-a lungul istoriei, oamenii au privit dintotdeauna cerul cu uimire \u0219i curiozitate, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 at\u00e2t mecanismele de func\u021bionare ale Universului cunoscut lor c\u00e2t \u0219i locul pe care ei, ca indivizi, \u00eel ocup\u0103 \u00een acest spa\u021biu. […]\n","protected":false},"author":6,"featured_media":3055,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[53,1],"tags":[191,70,193,192],"class_list":["post-3054","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-fara-categorie","tag-astrologie","tag-astronomie","tag-fake","tag-pseudostinta"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t