{"id":3167,"date":"2026-11-18T14:55:37","date_gmt":"2026-11-18T12:55:37","guid":{"rendered":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?p=3167"},"modified":"2026-11-18T15:04:27","modified_gmt":"2026-11-18T13:04:27","slug":"jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/","title":{"rendered":"JUPITER &#8211; conduc\u0103torul suprem al planetelor"},"content":{"rendered":"<p><em>Tip<\/em>: Gigant gazos<\/p>\n<p><em>Distan\u021ba fa\u021b\u0103 de Soare<\/em>: 778,6 milioane km (\u00een medie 5.2 UA adic\u0103 de aproximativ 5 de ori mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 de Soare \u00een compara\u021bie cu Terra).<\/p>\n<p><em>Perioada orbital\u0103<\/em>: 11,9 ani (4.333 zile p\u0103m\u00e2ntene).<\/p>\n<p><em>Perioada de rota\u021bie<\/em>: 9 ore 55 minute p\u0103m\u00e2ntene.<\/p>\n<p><em>Diametru<\/em>: 142 984 km la Ecuator (11,21 x diametrul Terrei).<\/p>\n<p><em>Temperatura medie \u00een atmosfer\u0103<\/em>: \u2013 110\u00b0C.<\/p>\n<p><em>Sateli\u021bi<\/em>: 115 (confirma\u021bi p\u00e2n\u0103 \u00een 9 aprilie 2026).<\/p>\n<p><strong>Jupiter. <\/strong>Cea de-a cincea planet\u0103 de la Soare, cea mai mare dar \u0219i cea mai important\u0103 planet\u0103 a sistemului nostru solar. Este, de asemenea, cea mai veche planet\u0103 care s-a format din praful \u0219i gazele r\u0103mase de la na\u0219terea Soarelui, acum 4,6 miliarde de ani.<\/p>\n<p>Jupiter \u0219i-a primit numele dup\u0103 cel al zeului suprem din mitologia roman\u0103, zeul luminii, al cerului \u0219i al justi\u021biei. Se pare c\u0103 babilonienii au fost primii care au observat planeta Jupiter pe cerul nop\u021bii, \u00een secolul VIII sau VII \u00ee.e.n.\u00a0Jupiter este cea mai mare planet\u0103 din Sistemul Solar \u0219i una dintre cele mai fascinante lumi studiate de astronomi. Doar trei corpuri cere\u0219ti sunt mai str\u0103lucitoare dec\u00e2t Jupiter pe cerul nop\u021bii: Luna,\u00a0 Venus \u0219i uneori, \u00een unele perioade, planeta Marte\u00a0. C\u00e2nd apare pe cerul nop\u021bii, Jupiter are o str\u0103lucire alb\u0103, cremoas\u0103 \u0219i este una dintre cele cinci planete vizibile cu ochiul liber de pe P\u0103m\u00e2nt. Celelalte patru sunt Venus, Marte, Mercur \u0219i Saturn. Datorit\u0103 dimensiunilor sale impresionante, a compozi\u021biei unice \u0219i fenomenelor atmosferice extreme, Jupiter se diferen\u021biaz\u0103 foarte clar de toate celelalte planete. El este un reprezentant deosebit al clasei planetelor de tip gigant \u0219i ascunde numeroase mistere \u0219i fenomene spectaculoase care \u00eel transform\u0103 \u00eentr-un adev\u0103rat laborator natural pentru cercetarea Universului.<\/p>\n<p>Prima caracteristic\u0103 care \u00eel face pe Jupiter special este dimensiunea sa uria\u0219\u0103; planeta este de peste 11 ori mai mare \u00een diametru dec\u00e2t P\u0103m\u00e2ntul iar volumul s\u0103u este at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t \u00een interiorul lui Jupiter ar putea \u00eenc\u0103pea 1.321 de planete de dimensiunea Terrei noastre. Masa planetei este de aproximativ 318 ori mai mare dec\u00e2t masa P\u0103m\u00e2ntului, reprezent\u00e2nd peste dou\u0103 treimi (71%) din masa tuturor planetelor Sistemului Solar la un loc.<\/p>\n<p>Jupiter nu este o stea, deoarece s-a format \u00een discul protoplanetar din jurul Soarelui, prin acumularea de gaz \u0219i material solid \u0219i nu prin colapsul gravita\u021bional al unui nor molecular a\u0219a dup\u0103 cum se formeaz\u0103 stelele. Totu\u0219i, dac\u0103 Jupiter ar fi avut de la \u00eenceput o mas\u0103 mult mai mare, evolu\u021bia sa ar fi putut fi diferit\u0103. La aproximativ 13 mase joviene, presiunea \u0219i temperatura din interior ar fi devenit suficiente pentru ini\u021bierea fuziunii deuteriului, proces care reprezint\u0103 unul dintre criteriile folosite pentru definirea unei pitice brune. Dac\u0103 masa ar fi ajuns la aproximativ 75\u201380 de mase joviene, condi\u021biile din interior ar fi putut permite \u0219i fuziunea hidrogenului obi\u0219nuit; la acest prag, corpul ceresc ar fi intrat \u00een categoria stelelor de mas\u0103 foarte mic\u0103 \u0219i nu ar fi r\u0103mas o pitic\u0103 brun\u0103. Prin urmare, piticele brune ocup\u0103 aproximativ intervalul de mas\u0103 dintre limita de fuziune a deuteriului \u0219i limita de mas\u0103 necesar\u0103 pentru sus\u021binerea fuziunii hidrogenului, fiind obiecte ce nu sunt at\u00e2t de fierbin\u021bi ca s\u0103 fie considerate stele dar nici suficient de reci pentru a fi planete, a\u0219adar o categorie strict aparte. Cu alte cuvinte, Jupiter nu este altceva dec\u00e2t o pitic\u0103 brun\u0103 \u201dratat\u0103\u201d\u00a0, dup\u0103 cum spun cercet\u0103torii.\u00a0 Totodat\u0103, gravita\u021bia sa foarte puternic\u0103 influen\u021beaz\u0103 traiectoriile numero\u0219ilor asteroizi \u0219i comete, motiv pentru care Jupiter este adesea numit\u0103 \u201egardianul Sistemului Solar\u201d. Gra\u021bie acestei atrac\u021bii gravita\u021bionale, planeta capteaz\u0103 sau deviaz\u0103 numeroase corpuri cere\u0219ti care altfel ar putea ajunge \u00een apropierea planetelor interioare.<\/p>\n<p>Spre deosebire de P\u0103m\u00e2nt, Marte sau Venus, Jupiter nu are o suprafa\u021b\u0103 solid\u0103, bine delimitat\u0103, pe care, s\u0103 zicem, c\u0103 o nav\u0103 spa\u021bial\u0103 ar putea ateriza. Densitatea medie este de numai 1,326 g\/cm\u00b3, mult mai mic\u0103 dec\u00e2t cea a P\u0103m\u00e2ntului (5,51 g\/cm\u00b3). Acest lucru demonstreaz\u0103 c\u0103 Jupiter este alc\u0103tuit aproape \u00een \u00eentregime din gaze \u0219i fluide comprimate \u0219i nu din roci solide. Ea este alc\u0103tuit\u0103 \u00een principal din hidrogen \u0219i heliu, acelea\u0219i elemente din care este format \u0219i Soarele. Atmosfera se transform\u0103 gradual \u00een straturi din ce \u00een ce mai consistente \u0219i, pe m\u0103sur\u0103 ce se \u00eenainteaz\u0103 spre interiorul planetei, presiunea cre\u0219te enorm iar gazele devin din ce \u00een ce mai dense. La aproximativ 40.000\u201350.000 km, sub partea superioar\u0103 a norilor, presiunea ajunge la peste 3 milioane de bari iar temperatura dep\u0103\u0219e\u0219te 10.000 K.<\/p>\n<p>\u00cen aceste condi\u021bii, atomii de hidrogen \u00ee\u0219i pierd electronii \u0219i \u00eempreun\u0103 \u00eencep s\u0103 conduc\u0103 electricitatea asemenea unui metal. Aceast\u0103 faz\u0103 se nume\u0219te hidrogen metalic lichid \u0219i nu poate fi produs\u0103 dec\u00e2t pentru perioade foarte scurte de timp \u00een laboratoarele p\u0103m\u00e2ntene. Acest hidrogen metalic, conduc\u0103tor electric, este responsabil pentru generarea c\u00e2mpului magnetic extrem de puternic al planetei prin mecanismul cunoscut sub numele de efect dinam. Acest fenomen este foarte important pentru \u00een\u021belegerea fizicii materiei \u0219i a proceselor din interiorul planetelor gigantice. Mai mult, sonda Juno, apar\u021bin\u00e2nd NASA, sugereaz\u0103 c\u0103 nucleul nu este unul compact, ci unul \u201ediluat\u201d (<em>diluted core<\/em>), format dintr-un amestec de roci, metale \u0219i ghea\u021b\u0103 distribuite pe un areal foarte mare. Masa nucleului este estimat\u0103 \u00eentre 7 \u0219i 25 mase terestre, \u00eens\u0103 valoarea exact\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 necunoscut\u0103 c\u0103ci nucleul nu poate fi observat \u00een mod direct. Un alt fapt interesant este c\u0103, prin compara\u021bie, P\u0103m\u00e2ntul nu poate da mai mult\u0103 energie dec\u00e2t prime\u0219te de la Soare \u00eens\u0103 Jupiter radiaz\u0103 de aproape dou\u0103 ori mai mult\u0103 c\u0103ldur\u0103 dec\u00e2t prime\u0219te de la stea. Mai trebuie spus c\u0103, din cauza faptului c\u0103 genereaz\u0103 at\u00e2t de mult\u0103 c\u0103ldur\u0103, presiunea gazelor din interior scade, gravita\u021bia uria\u0219\u0103 a planetei \u201dtrage\u201d toat\u0103 materia spre centru, Jupiter mic\u0219or\u00e2ndu-se cu aproximativ doi centimetri \u00een fiecare an (mecanismul Kelvin- Helmholtz\u00a0). Se presupune c\u0103, atunci c\u00e2nd s-a format, avea diametrul de aproximativ dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t acum \u0219i c\u0103 era mult mai fierbinte.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-3172\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/giant_cores_POZA-2.jpg\" alt=\"\" width=\"542\" height=\"380\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/giant_cores_POZA-2.jpg 642w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/giant_cores_POZA-2-300x210.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 542px) 100vw, 542px\" \/><\/p>\n<p>Atmosfera lui Jupiter este cea mai activ\u0103 atmosfer\u0103 planetar\u0103 din Sistemul Solar \u0219i poate fi considerat\u0103, pe drept, un laborator al fizicii fluidelor. Atmosfera jupiterian\u0103 \u00een genere este \u00eentr-o permanent\u0103 mi\u0219care \u0219i este una extrem de violent\u0103. Ea este caracterizat\u0103 de benzi luminoase, numite <em>zones<\/em>, \u0219i benzi mai \u00eentunecate, numite <em>belts<\/em>. Acestea sunt regiuni de nori \u0219i aerosoli asociate cu jeturi atmosferice puternice, care circul\u0103 alternativ spre est \u0219i spre vest la diferite latitudini. Structura \u0219i dinamica acestor benzi sunt legate de convec\u021bia atmosferic\u0103, de c\u0103ldura provenit\u0103 din interiorul planetei, de diferen\u021bele de temperatur\u0103 \u0219i presiune \u0219i de rota\u021bia foarte rapid\u0103 a lui Jupiter. Efectul Coriolis, rezultat din aceast\u0103 rota\u021bie, contribuie la organizarea circula\u021biei atmosferice \u00een benzi \u0219i jeturi. Observa\u021biile misiunii Juno au ar\u0103tat c\u0103 aceste jeturi p\u0103trund la aproximativ 3.000 km sub nivelul norilor, mult mai ad\u00e2nc dec\u00e2t se credea anterior.\u00a0 Viteza curen\u021bilor atmosferici poate dep\u0103\u0219i 600 km\/h! Aceste benzi genereaz\u0103 turbulen\u021be uria\u0219e \u0219i numeroase furtuni.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignright wp-image-3174 size-medium\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/cele-mai-clare-imagini-jupiter_POZA-3-278x300.jpg\" alt=\"\" width=\"278\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/cele-mai-clare-imagini-jupiter_POZA-3-278x300.jpg 278w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/cele-mai-clare-imagini-jupiter_POZA-3.jpg 500w\" sizes=\"auto, (max-width: 278px) 100vw, 278px\" \/><\/p>\n<p>\u00cen atmosfera planetei apar uragane gigantice, vortexuri polare \u0219i fulgere impresionante \u00een compara\u021bie cu cele de pe P\u0103m\u00e2nt. Sonda spa\u021bial\u0103 Juno a detectat desc\u0103rc\u0103ri electrice care aveau energii de cel pu\u021bin 100 de ori mai mari dec\u00e2t cele p\u0103m\u00e2ntene. Temperatura canalului electric poate dep\u0103\u0219i 30.000 K, similar\u0103 sau chiar superioar\u0103 celei din fulgerele terestre. \u00cen apropierea polilor au fost descoperite \u0219i \u201efulgere superficiale\u201d (shallow lightning), produse \u00een regiuni foarte reci unde amoniacul ac\u021bioneaz\u0103 ca un antigel \u0219i permite existen\u021ba apei lichide la altitudini nea\u0219teptate. Acest fenomen a schimbat semnificativ modelele meteorologice utilizate pentru descrierea atmosferei lui Jupiter \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu alte fenomene, atest\u0103 existen\u021ba unor procese meteorologice extrem de complexe.<\/p>\n<p>Cel mai cunoscut fenomen jupiterian este Marea Pat\u0103 Ro\u0219ie, cel mai longeviv anticiclon cunoscut \u0219i observat de astronomi, adic\u0103 de peste 350 de ani; primele descrieri credibile ale acestuia dateaz\u0103 din jurul anului 1665! Aceast\u0103 uria\u0219\u0103 furtun\u0103 are dimensiuni impresionante, fiind suficient de mare pentru a cuprinde \u00eentreaga planet\u0103 P\u0103m\u00e2nt. Diametrul actual este de aproximativ 16.000 km, \u00eens\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, el dep\u0103\u0219ea 40.000 km. \u00cen prezent, furtuna se mic\u0219oreaz\u0103 lent dar continu\u0103 s\u0103 fie activ\u0103. Ea este cea mai mare furtun\u0103 din sistemul nostru solar \u0219i are o rota\u021bie \u00een sens invers acelor de ceasornic.V\u00e2nturile din interiorul furtunii ating viteze \u00eentre 430 \u0219i 680 de km\/h, iar fenomenul, iat\u0103, continu\u0103 s\u0103 existe de secole; prin compara\u021bie uraganele terestre rezist\u0103 doar c\u00e2teva zile sau s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Culoarea ro\u0219iatic\u0103 este produs\u0103, probabil, de reac\u021biile chimice dintre compu\u0219ii de sulf, fosfor \u0219i amoniac afla\u021bi \u00een atmosfera superioar\u0103, sub ac\u021biunea radia\u021biei solare. Model\u0103rile numerice arat\u0103 c\u0103 vortexul p\u0103trunde la peste 300 km \u00een atmosfer\u0103, ceea ce \u00eel face un fenomen tridimensional extrem de complex.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-3184 size-medium\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/mare-pata-rosie_-poza-6-300x281.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"281\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/mare-pata-rosie_-poza-6-300x281.jpg 300w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/mare-pata-rosie_-poza-6-768x720.jpg 768w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/mare-pata-rosie_-poza-6.jpg 960w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/p>\n<p>Una dintre cele mai spectaculoase caracteristici ale lui Jupiter este c\u00e2mpul s\u0103u magnetic, cel mai puternic dintre toate c\u00e2mpurile planetelor Sistemului Solar. Acesta este de aproximativ 14 p\u00e2n\u0103 la 20 de ori mai puternic la suprafa\u021b\u0103 dec\u00e2t cel p\u0103m\u00e2ntean \u00eens\u0103 magnetosfera sa con\u021bine de p\u00e2n\u0103 la 20.000 de ori mai mult\u0103 energie dec\u00e2t cea a P\u0103m\u00e2ntului! La ecuator\u00a0 intensitatea c\u00e2mpului este de aproximativ 4,3 gauss, comparativ cu doar 0,3\u20130,6 gauss pe P\u0103m\u00e2nt iar la poli urc\u0103 p\u00e2n\u0103 la 10-14 gauss. Magnetosfera planetei este at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 ar putea fi v\u0103zut\u0103 de pe P\u0103m\u00e2nt, ar ap\u0103rea pe cer mai mare dec\u00e2t Luna plin\u0103. Magnetosfera se extinde p\u00e2n\u0103 la aproximativ 7 milioane km spre Soare \u0219i p\u00e2n\u0103 la peste 700 milioane km \u00een direc\u021bia opus\u0103, fiind \u201e\u00eempins\u0103\u201d de v\u00e2ntul solar.<\/p>\n<p>Acest c\u00e2mp magnetic capteaz\u0103 particule \u00eenc\u0103rcate electric provenite din v\u00e2ntul solar \u0219i genereaz\u0103 centuri intense de radia\u021bii care con\u021bin electroni relativistici, protoni de mare energie \u0219i ioni de sulf \u0219i oxigen proveni\u021bi de pe satelitul Io. Nivelul radia\u021biilor din apropierea planetei este at\u00e2t de ridicat \u00eenc\u00e2t reprezint\u0103 o provocare major\u0103 pentru sondele spa\u021biale trimise \u00een explorarea sa, astfel c\u0103 electronica sondelor trebuie protejat\u0103 cu ecrane din titan \u0219i alte materiale dense. Sonda Juno, de exemplu, utilizeaz\u0103 un compartiment special din titan pentru a-\u0219i proteja instrumentele.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-3176 aligncenter\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/magnetosphere_poza-7.gif\" alt=\"\" width=\"529\" height=\"338\" \/><\/p>\n<p>Totodat\u0103, la polii lui Jupiter apar ni\u0219te aurore spectaculoase, asem\u0103n\u0103toare aurorelor boreale \u0219i australe de pe P\u0103m\u00e2nt, \u00eens\u0103 mult mai intense, chiar gigantice. Aceste aurore sunt alimentate nu doar de particulele provenite de la Soare, ci \u0219i de materialul vulcanic ejectat de satelitul Io. Gazele ionizate sunt capturate de c\u00e2mpul magnetic al planetei \u0219i produc lumini permanente \u00een regiunile polare. Spre deosebire de aurorele terestre, cele de pe Jupiter pot fi observate aproape continuu.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-3177 aligncenter\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/aurore_poza-8.jpg\" alt=\"\" width=\"780\" height=\"440\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/aurore_poza-8.jpg 780w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/aurore_poza-8-300x169.jpg 300w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/aurore_poza-8-768x433.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 780px) 100vw, 780px\" \/><\/p>\n<p>Referitor la rota\u021bia sa,\u00a0 trebuie s\u0103 \u0219tim c\u0103 Jupiter se rote\u0219te extrem de repede \u00een ciuda faptului c\u0103 este cea mai mare planet\u0103 din Sistemul Solar. A\u0219a se face c\u0103 o zi pe Jupiter dureaz\u0103 doar aproximativ 10 ore. Aceast\u0103 rota\u021bie rapid\u0103 produce o turtire vizibil\u0103 la poli \u0219i o bombare pronun\u021bat\u0103 la ecuator. Diametrul s\u0103u ecuatorial este de 142.984 km, \u00een timp ce diametrul polar este de doar aproximativ 133.700 km. Totodat\u0103, rota\u021bia accelereaz\u0103 circula\u021bia atmosferic\u0103 \u0219i contribuie la formarea benzilor colorate \u0219i a furtunilor uria\u0219e men\u021bionate anterior.<\/p>\n<p>Pu\u021bini oameni \u0219tiu c\u0103 Jupiter are \u0219i inele \u201dascunse\u201d. Acestea sunt \u00een num\u0103r de patru \u0219i sunt mult mai sub\u021biri \u0219i mai pu\u021bin str\u0103lucitoare dec\u00e2t cele ale lui Saturn, fiind alc\u0103tuite din particule fine de praf rezultate \u00een urma impactului meteoroizilor cu sateli\u021bii mici ai planetei. Inelele sunt foarte greu de observat de pe P\u0103m\u00e2nt \u0219i au fost descoperite abia \u00een anul 1979 de c\u0103tre sonda Voyager 1: un inel interior cunoscut sub numele de inel de <em>halo,<\/em> un inel principal, relativ luminos, extrem de sub\u021bire \u0219i apoi dou\u0103 inele largi, mai groase, exterioare, inele <em>diafane<\/em>, ce poart\u0103 numele sateli\u021bilor din al c\u0103ror material sunt compuse, Amalthea \u0219i Thebe. Trebuie s\u0103 \u0219tim c\u0103, dac\u0103 Jupiter ar avea inele comparabile ca m\u0103rime cu cele saturniene, ele ni s-ar p\u0103rea \u0219i mai str\u0103lucitoare deoarece planeta este mult mai aproape de noi dec\u00e2t este Saturn. S-a putut confirma \u0219i faptul c\u0103 sateli\u021bii s\u0103i de dimensiuni mari ar distruge foarte repede orice inele mari care s-ar putea forma. Prin urmare, este pu\u021bin probabil ca Jupiter s\u0103 fi avut inele mari \u00een vreun moment din trecutul s\u0103u.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-3178\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/inele-_poza-9.jpg\" alt=\"\" width=\"520\" height=\"390\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/inele-_poza-9.jpg 1920w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/inele-_poza-9-300x225.jpg 300w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/inele-_poza-9-1024x768.jpg 1024w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/inele-_poza-9-768x576.jpg 768w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/inele-_poza-9-1536x1152.jpg 1536w\" sizes=\"auto, (max-width: 520px) 100vw, 520px\" \/><\/p>\n<p>Jupiter se distinge printr-un bogat sistem de sateli\u021bi, al doilea ca m\u0103rime, dup\u0103 Saturn, dintre toate planetele. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent au fost descoperite 115 luni dintre care cele mai cunoscute sunt Io, Europa, Ganymede \u0219i Callisto, sateli\u021bi observa\u021bi, \u00eenc\u0103 din anul 1610, de astronomul Galileo Galilei cu ajutorul telescopului s\u0103u artizanal. Cu toate acestea, savan\u021bii estimeaz\u0103 acum c\u0103 \u00een jurul planetei orbiteaz\u0103 aproximativ 200 de sateli\u021bi naturali.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-3179 aligncenter\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/galilean-satellites_poza-10.jpg\" alt=\"\" width=\"547\" height=\"506\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/galilean-satellites_poza-10.jpg 547w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/galilean-satellites_poza-10-300x278.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 547px) 100vw, 547px\" \/><\/p>\n<p>S\u0103 \u00eei lu\u0103m pe r\u00e2nd. Io este cel mai activ corp geologic din Sistemul Solar, g\u0103zduind sute de vulcani care erup constant cu lav\u0103 ce poate \u021b\u00e2\u0219ni p\u00e2n\u0103 la zeci de kilometri \u0219i\u00a0 nasc nori gazo\u0219i vulcanici ce se pot \u00een\u0103l\u021ba p\u00e2n\u0103 la 500 de km \u00een spa\u021biu (a\u0219a dup\u0103 cum ne arat\u0103 datele culese \u00een cadrul survolului din 2001 al sondei spa\u021biale Galileo) \u00a0. Este deosebit \u0219i pentru c\u0103 suprafa\u021ba sa nu are cratere de impact, deoarece este \u201ere\u00eennoit\u0103\u201d permanent de fluxurile masive de lav\u0103, av\u00e2nd un aspect galben-verzui din pricina sulfului existent aici. Cauza acestui fenomen este faptul c\u0103 Io este prins \u00eentr-o interac\u021biune gravita\u021bional\u0103 complex\u0103\u00a0 \u00eentre Jupiter \u0219i sateli\u021bii Europa \u0219i Ganymede. Aceste for\u021be mareice uria\u0219e \u00eei comprim\u0103 \u0219i \u00eei dilat\u0103 interiorul, gener\u00e2nd o c\u0103ldur\u0103 intern\u0103 imens\u0103 prin frecare. Io se laud\u0103 \u0219i cu ni\u0219te aurore ultraviolete spectaculoase care sunt cele mai puternice \u0219i cele mai vechi din sistemul nostru solar. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 presupun c\u0103 aceste aurore lumineaz\u0103 spa\u021biul \u00eenc\u0103 de la formarea lui Io, \u00een urm\u0103 cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, satelitul fiind aproape la fel de b\u0103tr\u00e2n precum Jupiter. \u00a0P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 nu puteau demonstra c\u00e2t de vechi sunt vulcanii de pe Io, deoarece lava sa curge continuu \u0219i \u00eei remodeleaz\u0103 \u00eentreaga suprafa\u021b\u0103 la fiecare milion de ani, \u0219terg\u00e2nd craterele vechi. Totu\u0219i, o cercetare condus\u0103 de Caltech utiliz\u00e2nd telescopul ALMA a analizat izotopii de sulf \u0219i clor din atmosfera lui Io. Studiul a demonstrat c\u0103 satelitul a pierdut \u00eentre 94% \u0219i 99% din sulful s\u0103u original \u00een spa\u021biu. Acest deficit masiv indic\u0103 clar c\u0103 Io a fost un infern vulcanic continuu timp de 4,57 miliarde de ani, adic\u0103 \u00eenc\u0103 de la formarea Sistemului Solar \u0219i a planetei Jupiter. Deasemenea, este important de men\u021bionat faptul c\u0103 aceste aurore sunt str\u00e2ns legate de activitatea vulcanic\u0103. Gazele de dioxid de sulf aruncate \u00een spa\u021biu de vulcani sunt lovite de electronii prin\u0219i \u00een c\u00e2mpul magnetic uria\u0219 al lui Jupiter. Acest fapt face ca atmosfera rarefiat\u0103 a lui Io s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 \u00een culori uimitoare (ro\u0219u aprins de la atomii de oxigen, verde\/galben de la sodiu \u0219i albastru de la dioxidul de sulf). C\u00e2nd satelitul intr\u0103 \u00een umbra lui Jupiter, aceste aurore vulcanice devin u\u0219or vizibile pentru telescoape.<\/p>\n<p>Europa este, de departe, cel mai promi\u021b\u0103tor laborator pentru c\u0103utarea vie\u021bii extraterestre c\u0103ci aceast\u0103 lun\u0103 ascunde un ocean global de ap\u0103 lichid\u0103 sub o crust\u0103 groas\u0103 de ghea\u021b\u0103. De\u0219i suprafa\u021ba ei este \u00eenghe\u021bat\u0103 \u0219i cr\u0103pat\u0103 prin linii lungi numite <em>lineae<\/em>\u00a0, sub aceasta se afl\u0103 de dou\u0103 ori mai mult\u0103 ap\u0103 dec\u00e2t \u00een toate oceanele P\u0103m\u00e2ntului la un loc. Oceanul este \u00een contact direct cu mantaua st\u00e2ncoas\u0103 a lunii, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pe fundul acestuia pot exista izvoare hidrotermale. Acestea ar putea furniza energia \u0219i nutrien\u021bii necesari pentru sus\u021binerea unor forme de via\u021b\u0103 microbiene. Partea interesant\u0103 este c\u0103 Europa nu pare a avea prea mare nevoie de Soare c\u0103ci pe m\u0103sur\u0103 ce se rote\u0219te \u00een jurul lui Jupiter, ea \u00ee\u0219i schimb\u0103 forma fiindc\u0103 atrac\u021bia gravita\u021bional\u0103 a planetei o apas\u0103 \u0219i \u00eei d\u0103 drumul periodic, de-a lungul unui ciclu de revolu\u021bie, iar acest proces de comprimare \u0219i destindere pompeaz\u0103 energie \u00een satelit \u00eenc\u0103lzind apa de sub suprafa\u021ba sa de ghea\u021b\u0103. A\u0219a se face c\u0103 satelitul cap\u0103t\u0103, incontestabil, statutul de loc propice vie\u021bii \u00een ciuda pozi\u021biei sale \u00een raport cu Soarele nostru.<\/p>\n<p>Ganymede este cel mai mare satelit natural din Sistemul Solar, fiind mai mare chiar \u0219i dec\u00e2t planeta Mercur. Este singurul satelit cunoscut care posed\u0103 un c\u00e2mp magnetic propriu (magnetosfer\u0103) ce este generat de mi\u0219carea fierului topit din nucleul s\u0103u. Acest c\u00e2mp magnetic interac\u021bioneaz\u0103 \u00een mod complicat cu cel al lui Jupiter, cre\u00e2nd aurore str\u0103lucitoare. Telescopul Hubble a demonstrat c\u0103 \u0219i Ganymede are un ocean subteran s\u0103rat, prins \u00eentre straturi groase de ghea\u021b\u0103 la presiuni diferite. Toate acestea ajut\u0103 satelitul s\u0103 se comporte ca o planet\u0103 adev\u0103rat\u0103, av\u00e2nd propriul s\u0103u scut protector \u00eempotriva radia\u021biilor.<\/p>\n<p>Callisto reprezint\u0103 un soi de arhiv\u0103 a impacturilor din trecutul nostru cosmic c\u0103ci este cel mai vechi \u0219i mai puternic craterizat corp ceresc din Sistemul Solar. Suprafa\u021ba sa de ghea\u021b\u0103 \u0219i roc\u0103 este o \u201ecapsul\u0103 a timpului\u201d, intact\u0103 de aproape 4 miliarde de ani. Nu prezint\u0103 activitate geologic\u0103 sau tectonic\u0103 semnificativ\u0103 care s\u0103 \u00eei \u0219tearg\u0103 cicatricile, fiind practic neschimbat\u0103 de la formarea sistemului planetar. De\u0219i are un relief violent la suprafa\u021b\u0103 (inclusiv bazine gigantice de impact precum cel numit <em>Valhalla<\/em>), Callisto este cel mai pu\u021bin afectat de radia\u021biile ucig\u0103toare ale lui Jupiter, ceea ce \u00eel face o baz\u0103 ideal\u0103 pentru viitoarele misiuni umane.<\/p>\n<p>Pe l\u00e2ng\u0103 cei patru gigan\u021bi galileeni, enumer\u0103m al\u021bi c\u00e2\u021biva sateli\u021bi individuali sau familii de sateli\u021bi absolut fascinan\u021bi datorit\u0103 originilor bizare, formelor ciudate sau rolului lor de scut cosmic.<\/p>\n<p>Spre exemplu, Amalthea este cel mai mare dintre sateli\u021bii interiori (mici) ai lui Jupiter \u0219i are o form\u0103 extrem de neregulat\u0103, asem\u0103n\u0103toare unui cartof uria\u0219. Este \u0219i cel mai ro\u0219u obiect din Sistemul Solar, chiar mai ro\u0219u dec\u00e2t planeta Marte. Astronomii cred c\u0103 aceast\u0103 culoare provine de la sulful aruncat \u00een spa\u021biu de vulcanii de pe Io. Sonda Galileo a descoperit c\u0103 Amalthea emite mai mult\u0103 c\u0103ldur\u0103 dec\u00e2t prime\u0219te de la Soare. Deoarece este prea mic\u0103 pentru a avea un nucleu fierbinte, c\u0103ldura este generat\u0103 tot de for\u021bele mareice ale lui Jupiter \u0219i de curentul electric indus de magnetosfera planetei.<\/p>\n<p>Apoi urmeaz\u0103 Metis \u0219i Adrastea, cei mai apropia\u021bi doi sateli\u021bi de Jupiter, orbit\u00e2nd chiar \u00een interiorul sistemului de inele sub\u021biri al planetei.\u00a0 Ace\u0219ti doi sateli\u021bi ac\u021bioneaz\u0103 ca ni\u0219te \u201eluni-p\u0103stor\u201d. Gravita\u021bia lor str\u00e2nge praful cosmic \u0219i men\u021bine inelele lui Jupiter stabile. Metis \u0219i Adrastea orbiteaz\u0103 at\u00e2t de aproape de Jupiter \u00eenc\u00e2t \u00eencheie o rota\u021bie \u00eenainte ca Jupiter s\u0103 se roteasc\u0103 o singur\u0103 dat\u0103 \u00een jurul axei sale. Din aceast\u0103 cauz\u0103, for\u021bele gravita\u021bionale le \u00eencetinesc continuu, iar \u00eentr-un viitor \u00eendep\u0103rtat, ambele luni vor fi sf\u00e2\u0219iate de gravita\u021bia lui Jupiter \u0219i se vor pr\u0103bu\u0219i pe planet\u0103.<\/p>\n<p>Himalia este cel mai mare satelit neregulat al lui Jupiter (al cincilea ca m\u0103rime) \u0219i orbiteaz\u0103 la o distan\u021b\u0103 uria\u0219\u0103, mult mai departe de cei galileeni. El nu s-a format odat\u0103 cu Jupiter. Analiza spectral\u0103 arat\u0103 c\u0103 este, cel mai probabil, un asteroid capturat din centura principal\u0103 de asteroizi. Himalia d\u0103 numele unei \u00eentregi \u201efamilii\u201d de luni jupiteriene exterioare care au orbite similare. \u00cen anul 2000, \u00een drumul s\u0103u spre Saturn, sonda Cassini a reu\u0219it s\u0103 \u00eel fotografieze, confirm\u00e2nd c\u0103 este un corp \u00eentunecat, compus din roci bogate \u00een carbon.<\/p>\n<p>Sateli\u021bii retrograzi (familiile Ananke, Carme \u0219i Pasiphae) reprezint\u0103 zeci de luni mici, situate la marginea sistemului jupiterian, care se deplaseaz\u0103 \u00een sens invers fa\u021b\u0103 de rota\u021bia lui Jupiter (orbit\u0103 retrograd\u0103). Existen\u021ba lor este o dovad\u0103 vie a modului \u00een care gravita\u021bia masiv\u0103 a lui Jupiter cur\u0103\u021b\u0103 spa\u021biul din jur. Aceste luni sunt resturile unor asteroizi sau comete masive care au fost prinse de capcana gravita\u021bional\u0103 a lui Jupiter \u0219i s-au sf\u0103r\u00e2mat \u00een buc\u0103\u021bi \u00een urma coliziunilor str\u0103vechi.<\/p>\n<p>Toate aceste luni formeaz\u0103 un adev\u0103rat sistem planetar \u00een miniatur\u0103, fiecare av\u00e2nd caracteristici geologice \u0219i atmosferice diferite.<\/p>\n<p>Prin urmare, datorit\u0103 gravita\u021biei sale enorme, Jupiter influen\u021beaz\u0103 orbitele a numeroase comete \u0219i asteroizi. \u00cen multe situa\u021bii, planeta captureaz\u0103 aceste corpuri cere\u0219ti sau le modific\u0103 traiectoria, reduc\u00e2nd probabilitatea ca ele s\u0103 loveasc\u0103 planetele interioare. Un exemplu celebru este impactul cometei Shoemaker\u2013Levy 9 din anul 1994, c\u00e2nd fragmentele cometei s-au ciocnit succesiv cu atmosfera lui Jupiter, produc\u00e2nd explozii uria\u0219e observate de telescoapele din \u00eentreaga lume. Dac\u0103 nu ar fi gravita\u021bia jupiterian\u0103, \u0219i P\u0103m\u00e2ntul nostru ar fi lovit de foarte mul\u021bi asteroizi, ceea ce face din planeta gigant, \u00een esen\u021b\u0103, \u201easpiratorul\u201d nostru spa\u021bial.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-3180 aligncenter\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/funny_poza-11.jpg\" alt=\"\" width=\"447\" height=\"447\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/funny_poza-11.jpg 447w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/funny_poza-11-300x300.jpg 300w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/funny_poza-11-150x150.jpg 150w\" sizes=\"auto, (max-width: 447px) 100vw, 447px\" \/><\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, un num\u0103r de 9 sonde spa\u021biale au \u201evizitat\u201d planeta Jupiter \u0219i ne-au trimis date, imagini \u0219i m\u0103sur\u0103tori de nepre\u021buit despre ea \u0219i sateli\u021bii s\u0103i. Dintre acestea, 7 sonde au realizat un doar survol (adic\u0103 au trecut pe l\u00e2ng\u0103 planet\u0103 \u00een drum spre alte destina\u021bii), iar celelalte 2 sonde au intrat pe orbit\u0103 pentru a o studia pe termen lung. Cele 7 sunt: Pioneer 10 (prima nav\u0103 spa\u021bial\u0103 care a traversat centura de asteroizi \u0219i a trimis primele fotografii de aproape cu Jupiter), Pioneer 11 (a fotografiat Marea Pat\u0103 Ro\u0219ie), Voyager 1 (a descoperit inelele sub\u021biri ale lui Jupiter \u0219i activitatea vulcanic\u0103 intens\u0103 de pe luna Io), Voyager 2 (a fotografiat \u00een detaliu crusta \u00eenghe\u021bat\u0103 a lunii Europa), Ulysses (o sond\u0103 solar\u0103 care a folosit gravita\u021bia lui Jupiter pentru a-\u0219i schimba traiectoria, studiind cu aceast\u0103 ocazie magnetosfera planetei), Cassini (a realizat mii de fotografii de o claritate uria\u0219\u0103 cu atmosfera \u0219i norii jupiterieni) \u0219i New Horizons (a folosit gravita\u021bia lui Jupiter pentru vitez\u0103 \u0219i a filmat erup\u021biile vulcanice de pe Io).<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-3181\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Missions_to_Jupiter_poza-12.png\" alt=\"\" width=\"660\" height=\"371\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Missions_to_Jupiter_poza-12.png 960w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Missions_to_Jupiter_poza-12-300x169.png 300w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Missions_to_Jupiter_poza-12-768x432.png 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 660px) 100vw, 660px\" \/><\/p>\n<p>Celelalte dou\u0103 misiuni dedicate au fost Galileo (1995\u20132003) \u0219i Juno din programul New Frontiers al NASA. Galileo a lansat o mini-sond\u0103 direct \u00een atmosfera lui Jupiter \u0219i a descoperit indicii masive despre oceanele subterane de pe lunile Europa, Ganymede \u0219i Callisto. \u00cencep\u00e2nd din iulie 2016 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, Juno culege date cu scopul de a studia compozi\u021bia planetei, c\u00e2mpul magnetic, c\u00e2mpul gravita\u021bional precum \u0219i magnetosfera sa polar\u0103. Sonda spa\u021bial\u0103 a dezv\u0103luit deja multe nout\u0103\u021bi cum ar fi c\u0103 Jupiter este pu\u021bin mai mic\u0103 la ecuator \u0219i mai turtit\u0103 la poli dec\u00e2t sugerau m\u0103sur\u0103torile noastre anterioare, date despre nucleul \u201ddiluat\u201d ori cicloanele \u00een modele geometrice stabile situate la poli precum \u0219i detalii importante despre rezervoarele de magm\u0103 sau c\u0103ldura de sub suprafa\u021ba satelitului Io.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-3182\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/image_poza-13.jpg\" alt=\"\" width=\"454\" height=\"454\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/image_poza-13.jpg 554w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/image_poza-13-300x300.jpg 300w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/image_poza-13-150x150.jpg 150w\" sizes=\"auto, (max-width: 454px) 100vw, 454px\" \/><\/p>\n<p>Alte misiuni noi, precum sonda european\u0103 Juice (lansat\u0103 \u00een 2023) sau cea american\u0103 Europa Clipper (lansat\u0103 \u00een 2024), sunt pe drum \u0219i vor ajunge \u00een sistemul lui Jupiter la \u00eenceputul anilor 2030.<\/p>\n<p>\u00cen concluzie, Jupiter este o planet\u0103 unic\u0103 datorit\u0103 dimensiunilor sale impresionante, rota\u021biei rapide, furtunilor gigantice, c\u00e2mpului magnetic extrem de puternic \u0219i num\u0103rului mare de sateli\u021bi naturali. Studierea lui Jupiter \u00eei ajut\u0103 pe oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 nu doar formarea planetelor gigantice, ci \u0219i evolu\u021bia \u00eentregului Sistem Solar, motiv pentru care aceast\u0103 lume continu\u0103 s\u0103 fie una dintre cele mai importante \u021binte ale misiunilor spa\u021biale moderne.<\/p>\n<p>\u0218i cu aceasta iat\u0103 c\u0103 \u00eencheiem seria planetelor exterioare gigant (gazoase sau de ghea\u021b\u0103) \u0219i ne vom \u00eendrepta aten\u021bia spre cele telurice (formate din roc\u0103 \u0219i metale) din care face parte \u0219i P\u0103m\u00e2ntul nostru!<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><em><span style=\"color: #808080;\">Foto: ESA, NASA, Juno<\/span><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Tip: Gigant gazos Distan\u021ba fa\u021b\u0103 de Soare: 778,6 milioane km (\u00een medie 5.2 UA adic\u0103 de aproximativ 5 de ori mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 de Soare \u00een compara\u021bie cu Terra). Perioada orbital\u0103: 11,9 ani (4.333 zile p\u0103m\u00e2ntene). Perioada de rota\u021bie: 9 ore 55 minute p\u0103m\u00e2ntene. Diametru: 142 984 km la Ecuator (11,21 x diametrul Terrei). Temperatura medie [&#8230;]\n","protected":false},"author":6,"featured_media":3170,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"footnotes":""},"categories":[53,4],"tags":[195,44,194,39],"class_list":["post-3167","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-sistemul-solar","tag-gazos","tag-jupiter","tag-planeta","tag-sistem-solar"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t<!-- All in One SEO 4.9.8 - aioseo.com -->\n\t<meta name=\"description\" content=\"Tip: Gigant gazos Distan\u021ba fa\u021b\u0103 de Soare: 778,6 milioane km (\u00een medie 5.2 UA adic\u0103 de aproximativ 5 de ori mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 de Soare \u00een compara\u021bie cu Terra). Perioada orbital\u0103: 11,9 ani (4.333 zile p\u0103m\u00e2ntene). Perioada de rota\u021bie: 9 ore 55 minute p\u0103m\u00e2ntene. Diametru: 142 984 km la Ecuator (11,21 x diametrul Terrei). Temperatura medie\" \/>\n\t<meta name=\"robots\" content=\"max-image-preview:large\" \/>\n\t<meta name=\"author\" content=\"Patricia Tudor\"\/>\n\t<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/\" \/>\n\t<meta name=\"generator\" content=\"All in One SEO (AIOSEO) 4.9.8\" \/>\n\t\t<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n\t\t<meta property=\"og:site_name\" content=\"Planetariul \u201eCosmonaut Dumitru Prunariu\u201d -\" \/>\n\t\t<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n\t\t<meta property=\"og:title\" content=\"JUPITER \u2013 conduc\u0103torul suprem al planetelor - Planetariul \u201eCosmonaut Dumitru Prunariu\u201d\" \/>\n\t\t<meta property=\"og:description\" content=\"Tip: Gigant gazos Distan\u021ba fa\u021b\u0103 de Soare: 778,6 milioane km (\u00een medie 5.2 UA adic\u0103 de aproximativ 5 de ori mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 de Soare \u00een compara\u021bie cu Terra). Perioada orbital\u0103: 11,9 ani (4.333 zile p\u0103m\u00e2ntene). Perioada de rota\u021bie: 9 ore 55 minute p\u0103m\u00e2ntene. Diametru: 142 984 km la Ecuator (11,21 x diametrul Terrei). Temperatura medie\" \/>\n\t\t<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/\" \/>\n\t\t<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/jupiter-hubbble.jpg\" \/>\n\t\t<meta property=\"og:image:secure_url\" content=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/jupiter-hubbble.jpg\" \/>\n\t\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1280\" \/>\n\t\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"647\" \/>\n\t\t<meta property=\"article:published_time\" content=\"2026-11-18T12:55:37+00:00\" \/>\n\t\t<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2026-11-18T13:04:27+00:00\" \/>\n\t\t<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/PlanetariuBrasov\" \/>\n\t\t<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary\" \/>\n\t\t<meta name=\"twitter:title\" content=\"JUPITER \u2013 conduc\u0103torul suprem al planetelor - Planetariul \u201eCosmonaut Dumitru Prunariu\u201d\" \/>\n\t\t<meta name=\"twitter:description\" content=\"Tip: Gigant gazos Distan\u021ba fa\u021b\u0103 de Soare: 778,6 milioane km (\u00een medie 5.2 UA adic\u0103 de aproximativ 5 de ori mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 de Soare \u00een compara\u021bie cu Terra). Perioada orbital\u0103: 11,9 ani (4.333 zile p\u0103m\u00e2ntene). Perioada de rota\u021bie: 9 ore 55 minute p\u0103m\u00e2ntene. Diametru: 142 984 km la Ecuator (11,21 x diametrul Terrei). Temperatura medie\" \/>\n\t\t<meta name=\"twitter:image\" content=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/10\/erytkjuj.png\" \/>\n\t\t<script type=\"application\/ld+json\" class=\"aioseo-schema\">\n\t\t\t{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"BlogPosting\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\\\/#blogposting\",\"name\":\"JUPITER \\u2013 conduc\\u0103torul suprem al planetelor - Planetariul \\u201eCosmonaut Dumitru Prunariu\\u201d\",\"headline\":\"JUPITER &#8211; conduc\\u0103torul suprem al planetelor\",\"author\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/author\\\/patricia-tudor\\\/#author\"},\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/#organization\"},\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"url\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/11\\\/jupiter-hubbble.jpg\",\"width\":1280,\"height\":647,\"caption\":\"This 12-panel series of NASA\\\/ESA Hubble Space Telescope images, taken on 5\\u20136 January 2024, presents snapshots of a full rotation of the giant planet Jupiter. The Great Red Spot can be used to measure the planet's real rotation rate of nearly 10 hours. The innermost Galilean satellite, Io, is seen in several frames, along with its shadow crossing over Jupiter's cloud tops. Hubble monitors Jupiter and the other outer Solar System planets every year under the Outer Planet Atmospheres Legacy programme (OPAL). [Image description: These 12 views of Jupiter were taken by Hubble throughout the planet\\u2019s full rotation on 5\\u20136 January 2024. At top centre is the label Hubble Space Telescope Observations of Jupiter. Next to the title are the labels F658N in red, F502N in green, and F395N in blue, which represent the filters and colours used to make these images. The date and time label for each view is centred at the bottom of each image. The Great Red Spot can be used to measure the planet\\u2019s real rotation rate of nearly 10 hours. Jupiter\\u2019s innermost moon, Io, is seen in several images, along with its shadow, crossing over Jupiter\\u2019s cloud tops.]\"},\"datePublished\":\"2026-11-18T14:55:37+02:00\",\"dateModified\":\"2026-11-18T15:04:27+02:00\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\\\/#webpage\"},\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\\\/#webpage\"},\"articleSection\":\"Blog, Sistemul Solar, gazos, Jupiter, planeta, Sistem Solar\"},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\\\/#breadcrumblist\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu#listItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\",\"nextItem\":{\"@type\":\"ListItem\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/category\\\/sistemul-solar\\\/#listItem\",\"name\":\"Sistemul Solar\"}},{\"@type\":\"ListItem\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/category\\\/sistemul-solar\\\/#listItem\",\"position\":2,\"name\":\"Sistemul Solar\",\"item\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/category\\\/sistemul-solar\\\/\",\"nextItem\":{\"@type\":\"ListItem\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\\\/#listItem\",\"name\":\"JUPITER &#8211; conduc\\u0103torul suprem al planetelor\"},\"previousItem\":{\"@type\":\"ListItem\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu#listItem\",\"name\":\"Prima pagin\\u0103\"}},{\"@type\":\"ListItem\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\\\/#listItem\",\"position\":3,\"name\":\"JUPITER &#8211; conduc\\u0103torul suprem al planetelor\",\"previousItem\":{\"@type\":\"ListItem\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/category\\\/sistemul-solar\\\/#listItem\",\"name\":\"Sistemul Solar\"}}]},{\"@type\":\"Organization\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/#organization\",\"name\":\"Planetariul \\u201eCosmonaut Dumitru Prunariu\\u201d\",\"url\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/\",\"logo\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"url\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2020\\\/02\\\/logo-color-planetariu-1.png\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\\\/#organizationLogo\",\"width\":300,\"height\":181},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\\\/#organizationLogo\"},\"sameAs\":[\"https:\\\/\\\/www.facebook.com\\\/PlanetariuBrasov\",\"https:\\\/\\\/www.youtube.com\\\/channel\\\/UCMyglBO7x3X1WTqkcITc4jA\"]},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/author\\\/patricia-tudor\\\/#author\",\"url\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/author\\\/patricia-tudor\\\/\",\"name\":\"Patricia Tudor\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\\\/#authorImage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/9b42283a86d13557edab4738d0476ff25a01b9f07c81be12c83235576710599f?s=96&d=mm&r=g\",\"width\":96,\"height\":96,\"caption\":\"Patricia Tudor\"}},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\\\/#webpage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\\\/\",\"name\":\"JUPITER \\u2013 conduc\\u0103torul suprem al planetelor - Planetariul \\u201eCosmonaut Dumitru Prunariu\\u201d\",\"description\":\"Tip: Gigant gazos Distan\\u021ba fa\\u021b\\u0103 de Soare: 778,6 milioane km (\\u00een medie 5.2 UA adic\\u0103 de aproximativ 5 de ori mai \\u00eendep\\u0103rtat\\u0103 de Soare \\u00een compara\\u021bie cu Terra). Perioada orbital\\u0103: 11,9 ani (4.333 zile p\\u0103m\\u00e2ntene). Perioada de rota\\u021bie: 9 ore 55 minute p\\u0103m\\u00e2ntene. Diametru: 142 984 km la Ecuator (11,21 x diametrul Terrei). Temperatura medie\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/#website\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\\\/#breadcrumblist\"},\"author\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/author\\\/patricia-tudor\\\/#author\"},\"creator\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/author\\\/patricia-tudor\\\/#author\"},\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"url\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/11\\\/jupiter-hubbble.jpg\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\\\/#mainImage\",\"width\":1280,\"height\":647,\"caption\":\"This 12-panel series of NASA\\\/ESA Hubble Space Telescope images, taken on 5\\u20136 January 2024, presents snapshots of a full rotation of the giant planet Jupiter. The Great Red Spot can be used to measure the planet's real rotation rate of nearly 10 hours. The innermost Galilean satellite, Io, is seen in several frames, along with its shadow crossing over Jupiter's cloud tops. Hubble monitors Jupiter and the other outer Solar System planets every year under the Outer Planet Atmospheres Legacy programme (OPAL). [Image description: These 12 views of Jupiter were taken by Hubble throughout the planet\\u2019s full rotation on 5\\u20136 January 2024. At top centre is the label Hubble Space Telescope Observations of Jupiter. Next to the title are the labels F658N in red, F502N in green, and F395N in blue, which represent the filters and colours used to make these images. The date and time label for each view is centred at the bottom of each image. The Great Red Spot can be used to measure the planet\\u2019s real rotation rate of nearly 10 hours. Jupiter\\u2019s innermost moon, Io, is seen in several images, along with its shadow, crossing over Jupiter\\u2019s cloud tops.]\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\\\/#mainImage\"},\"datePublished\":\"2026-11-18T14:55:37+02:00\",\"dateModified\":\"2026-11-18T15:04:27+02:00\"},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/\",\"name\":\"Planetariul \\u201eCosmonaut Dumitru Prunariu\\u201d\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/zoobrasov.ro\\\/planetariu\\\/#organization\"}}]}\n\t\t<\/script>\n\t\t<!-- All in One SEO -->\n\n","aioseo_head_json":{"title":"JUPITER \u2013 conduc\u0103torul suprem al planetelor - Planetariul \u201eCosmonaut Dumitru Prunariu\u201d","description":"Tip: Gigant gazos Distan\u021ba fa\u021b\u0103 de Soare: 778,6 milioane km (\u00een medie 5.2 UA adic\u0103 de aproximativ 5 de ori mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 de Soare \u00een compara\u021bie cu Terra). Perioada orbital\u0103: 11,9 ani (4.333 zile p\u0103m\u00e2ntene). Perioada de rota\u021bie: 9 ore 55 minute p\u0103m\u00e2ntene. Diametru: 142 984 km la Ecuator (11,21 x diametrul Terrei). Temperatura medie","canonical_url":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/","robots":"max-image-preview:large","keywords":"","webmasterTools":{"miscellaneous":""},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"BlogPosting","@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/#blogposting","name":"JUPITER \u2013 conduc\u0103torul suprem al planetelor - Planetariul \u201eCosmonaut Dumitru Prunariu\u201d","headline":"JUPITER &#8211; conduc\u0103torul suprem al planetelor","author":{"@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/author\/patricia-tudor\/#author"},"publisher":{"@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/#organization"},"image":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/jupiter-hubbble.jpg","width":1280,"height":647,"caption":"This 12-panel series of NASA\/ESA Hubble Space Telescope images, taken on 5\u20136 January 2024, presents snapshots of a full rotation of the giant planet Jupiter. The Great Red Spot can be used to measure the planet's real rotation rate of nearly 10 hours. The innermost Galilean satellite, Io, is seen in several frames, along with its shadow crossing over Jupiter's cloud tops. Hubble monitors Jupiter and the other outer Solar System planets every year under the Outer Planet Atmospheres Legacy programme (OPAL). [Image description: These 12 views of Jupiter were taken by Hubble throughout the planet\u2019s full rotation on 5\u20136 January 2024. At top centre is the label Hubble Space Telescope Observations of Jupiter. Next to the title are the labels F658N in red, F502N in green, and F395N in blue, which represent the filters and colours used to make these images. The date and time label for each view is centred at the bottom of each image. The Great Red Spot can be used to measure the planet\u2019s real rotation rate of nearly 10 hours. Jupiter\u2019s innermost moon, Io, is seen in several images, along with its shadow, crossing over Jupiter\u2019s cloud tops.]"},"datePublished":"2026-11-18T14:55:37+02:00","dateModified":"2026-11-18T15:04:27+02:00","inLanguage":"ro-RO","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/#webpage"},"isPartOf":{"@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/#webpage"},"articleSection":"Blog, Sistemul Solar, gazos, Jupiter, planeta, Sistem Solar"},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/#breadcrumblist","itemListElement":[{"@type":"ListItem","@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu#listItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu","nextItem":{"@type":"ListItem","@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/category\/sistemul-solar\/#listItem","name":"Sistemul Solar"}},{"@type":"ListItem","@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/category\/sistemul-solar\/#listItem","position":2,"name":"Sistemul Solar","item":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/category\/sistemul-solar\/","nextItem":{"@type":"ListItem","@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/#listItem","name":"JUPITER &#8211; conduc\u0103torul suprem al planetelor"},"previousItem":{"@type":"ListItem","@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu#listItem","name":"Prima pagin\u0103"}},{"@type":"ListItem","@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/#listItem","position":3,"name":"JUPITER &#8211; conduc\u0103torul suprem al planetelor","previousItem":{"@type":"ListItem","@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/category\/sistemul-solar\/#listItem","name":"Sistemul Solar"}}]},{"@type":"Organization","@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/#organization","name":"Planetariul \u201eCosmonaut Dumitru Prunariu\u201d","url":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2020\/02\/logo-color-planetariu-1.png","@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/#organizationLogo","width":300,"height":181},"image":{"@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/#organizationLogo"},"sameAs":["https:\/\/www.facebook.com\/PlanetariuBrasov","https:\/\/www.youtube.com\/channel\/UCMyglBO7x3X1WTqkcITc4jA"]},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/author\/patricia-tudor\/#author","url":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/author\/patricia-tudor\/","name":"Patricia Tudor","image":{"@type":"ImageObject","@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/#authorImage","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/9b42283a86d13557edab4738d0476ff25a01b9f07c81be12c83235576710599f?s=96&d=mm&r=g","width":96,"height":96,"caption":"Patricia Tudor"}},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/#webpage","url":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/","name":"JUPITER \u2013 conduc\u0103torul suprem al planetelor - Planetariul \u201eCosmonaut Dumitru Prunariu\u201d","description":"Tip: Gigant gazos Distan\u021ba fa\u021b\u0103 de Soare: 778,6 milioane km (\u00een medie 5.2 UA adic\u0103 de aproximativ 5 de ori mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 de Soare \u00een compara\u021bie cu Terra). Perioada orbital\u0103: 11,9 ani (4.333 zile p\u0103m\u00e2ntene). Perioada de rota\u021bie: 9 ore 55 minute p\u0103m\u00e2ntene. Diametru: 142 984 km la Ecuator (11,21 x diametrul Terrei). Temperatura medie","inLanguage":"ro-RO","isPartOf":{"@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/#website"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/#breadcrumblist"},"author":{"@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/author\/patricia-tudor\/#author"},"creator":{"@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/author\/patricia-tudor\/#author"},"image":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/jupiter-hubbble.jpg","@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/#mainImage","width":1280,"height":647,"caption":"This 12-panel series of NASA\/ESA Hubble Space Telescope images, taken on 5\u20136 January 2024, presents snapshots of a full rotation of the giant planet Jupiter. The Great Red Spot can be used to measure the planet's real rotation rate of nearly 10 hours. The innermost Galilean satellite, Io, is seen in several frames, along with its shadow crossing over Jupiter's cloud tops. Hubble monitors Jupiter and the other outer Solar System planets every year under the Outer Planet Atmospheres Legacy programme (OPAL). [Image description: These 12 views of Jupiter were taken by Hubble throughout the planet\u2019s full rotation on 5\u20136 January 2024. At top centre is the label Hubble Space Telescope Observations of Jupiter. Next to the title are the labels F658N in red, F502N in green, and F395N in blue, which represent the filters and colours used to make these images. The date and time label for each view is centred at the bottom of each image. The Great Red Spot can be used to measure the planet\u2019s real rotation rate of nearly 10 hours. Jupiter\u2019s innermost moon, Io, is seen in several images, along with its shadow, crossing over Jupiter\u2019s cloud tops.]"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/#mainImage"},"datePublished":"2026-11-18T14:55:37+02:00","dateModified":"2026-11-18T15:04:27+02:00"},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/#website","url":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/","name":"Planetariul \u201eCosmonaut Dumitru Prunariu\u201d","inLanguage":"ro-RO","publisher":{"@id":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/#organization"}}]},"og:locale":"ro_RO","og:site_name":"Planetariul \u201eCosmonaut Dumitru Prunariu\u201d -","og:type":"article","og:title":"JUPITER \u2013 conduc\u0103torul suprem al planetelor - Planetariul \u201eCosmonaut Dumitru Prunariu\u201d","og:description":"Tip: Gigant gazos Distan\u021ba fa\u021b\u0103 de Soare: 778,6 milioane km (\u00een medie 5.2 UA adic\u0103 de aproximativ 5 de ori mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 de Soare \u00een compara\u021bie cu Terra). Perioada orbital\u0103: 11,9 ani (4.333 zile p\u0103m\u00e2ntene). Perioada de rota\u021bie: 9 ore 55 minute p\u0103m\u00e2ntene. Diametru: 142 984 km la Ecuator (11,21 x diametrul Terrei). Temperatura medie","og:url":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/","og:image":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/jupiter-hubbble.jpg","og:image:secure_url":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/jupiter-hubbble.jpg","og:image:width":1280,"og:image:height":647,"article:published_time":"2026-11-18T12:55:37+00:00","article:modified_time":"2026-11-18T13:04:27+00:00","article:publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/PlanetariuBrasov","twitter:card":"summary","twitter:title":"JUPITER \u2013 conduc\u0103torul suprem al planetelor - Planetariul \u201eCosmonaut Dumitru Prunariu\u201d","twitter:description":"Tip: Gigant gazos Distan\u021ba fa\u021b\u0103 de Soare: 778,6 milioane km (\u00een medie 5.2 UA adic\u0103 de aproximativ 5 de ori mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 de Soare \u00een compara\u021bie cu Terra). Perioada orbital\u0103: 11,9 ani (4.333 zile p\u0103m\u00e2ntene). Perioada de rota\u021bie: 9 ore 55 minute p\u0103m\u00e2ntene. Diametru: 142 984 km la Ecuator (11,21 x diametrul Terrei). Temperatura medie","twitter:image":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/10\/erytkjuj.png"},"aioseo_meta_data":{"post_id":"3167","title":"#post_title #separator_sa #site_title","description":"#post_excerpt","keywords":null,"keyphrases":{"focus":{"keyphrase":"","score":0,"analysis":{"keyphraseInTitle":{"score":0,"maxScore":9,"error":1}}},"additional":[]},"primary_term":null,"canonical_url":null,"og_title":null,"og_description":null,"og_object_type":"default","og_image_type":"default","og_image_url":null,"og_image_width":null,"og_image_height":null,"og_image_custom_url":null,"og_image_custom_fields":null,"og_video":"","og_custom_url":null,"og_article_section":null,"og_article_tags":null,"twitter_use_og":false,"twitter_card":"default","twitter_image_type":"default","twitter_image_url":null,"twitter_image_custom_url":null,"twitter_image_custom_fields":null,"twitter_title":null,"twitter_description":null,"schema":{"blockGraphs":[],"customGraphs":[],"default":{"data":{"Article":[],"Course":[],"Dataset":[],"FAQPage":[],"Movie":[],"Person":[],"Product":[],"ProductReview":[],"Car":[],"Recipe":[],"Service":[],"SoftwareApplication":[],"WebPage":[]},"graphName":"BlogPosting","isEnabled":true},"graphs":[]},"schema_type":"default","schema_type_options":null,"pillar_content":false,"robots_default":true,"robots_noindex":false,"robots_noarchive":false,"robots_nosnippet":false,"robots_nofollow":false,"robots_noimageindex":false,"robots_noodp":false,"robots_notranslate":false,"robots_max_snippet":"-1","robots_max_videopreview":"-1","robots_max_imagepreview":"large","priority":null,"frequency":"default","local_seo":null,"breadcrumb_settings":null,"limit_modified_date":false,"ai":{"faqs":[],"keyPoints":[],"schemas":[],"titles":[],"descriptions":[],"socialPosts":{"email":[],"linkedin":[],"twitter":[],"facebook":[],"instagram":[]}},"created":"2026-11-18 12:49:03","updated":"2026-11-18 16:31:42","seo_analyzer_scan_date":null},"aioseo_breadcrumb":"<div class=\"aioseo-breadcrumbs\"><span class=\"aioseo-breadcrumb\">\n\t\t\t<a href=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\" title=\"Prima pagin\u0103\">Prima pagin\u0103<\/a>\n\t\t<\/span><span class=\"aioseo-breadcrumb-separator\">&raquo;<\/span><span class=\"aioseo-breadcrumb\">\n\t\t\t<a href=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/category\/sistemul-solar\/\" title=\"Sistemul Solar\">Sistemul Solar<\/a>\n\t\t<\/span><span class=\"aioseo-breadcrumb-separator\">&raquo;<\/span><span class=\"aioseo-breadcrumb\">\n\t\t\tJUPITER \u2013 conduc\u0103torul suprem al planetelor\n\t\t<\/span><\/div>","aioseo_breadcrumb_json":[{"label":"Prima pagin\u0103","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu"},{"label":"Sistemul Solar","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/category\/sistemul-solar\/"},{"label":"JUPITER &#8211; conduc\u0103torul suprem al planetelor","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/jupiter-conducatorul-suprem-al-planetelor\/"}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3167","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3167"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3167\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3185,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3167\/revisions\/3185"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3170"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3167"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3167"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3167"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}