{"id":694,"date":"2021-12-04T11:36:28","date_gmt":"2021-12-04T09:36:28","guid":{"rendered":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?p=694"},"modified":"2021-12-17T12:14:33","modified_gmt":"2021-12-17T10:14:33","slug":"mister-rezolvat-steaua-betelgeuse","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/mister-rezolvat-steaua-betelgeuse\/","title":{"rendered":"A fost sau nu a fost rezolvat misterul stelei Betelgeuse? Vom vedea o supernov\u0103?"},"content":{"rendered":"

Betelgeuse e o stea care de c\u00e2\u021biva ani a captat toat\u0103 aten\u021bia \u0219i a fost \u00een centrul cercet\u0103rilor efectuate de astronomi. \u00cen 2019, s-a anun\u021bat c\u0103 astrul a sc\u0103zut dramatic \u00een luminozitate, fapt ce a avut mai multe interpret\u0103ri oferite de oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103. Ar fi putut fi \u201eo suprapunere aleatorie a minimelor mai multor cicluri obi\u0219nuite de luminozitate”, prezen\u021ba unor nori de praf sau chiar sf\u00e2r\u0219itul iminent al stelei.<\/h3>\n

Betelgeuse este o supergigant\u0103 ro\u0219ie cu o mas\u0103 ce ar putea ajunge p\u00e2n\u0103 la de 19 ori masa Soarelui. Este vizibil\u0103 cu ochiul liber \u0219i este al doilea astru ca str\u0103lucire din constela\u021bia Orion (dup\u0103 Rigel). S-a estimat c\u0103 are un diametru de 700 de ori mai mare dec\u00e2t al Soarelui sau de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t al orbitei lui Marte, ar ajunge aproape de orbita lui Jupiter dac\u0103 ar fi pus\u0103 \u00een locul stelei noastre, \u0219i este la o distan\u021b\u0103 de aproape 700 de ani lumin\u0103 fa\u021b\u0103 de P\u0103m\u00e2nt. Betelgeuse este o variabil\u0103 semiregulat\u0103, prezent\u00e2nd o periodicitate marcat\u0103 \u00een varia\u021bia sa de luminozitate, \u00eenso\u021bit\u0103 sau \u00eentrerupt\u0103 de diverse neregularit\u0103\u021bi. Perioada primar\u0103 de varia\u021bie a luminozit\u0103\u021bii este de circa 425 de zile, dar mai prezint\u0103 \u0219i varia\u021bii secundare cu perioade cuprinse \u00eentre 100 de zile \u0219i aproximativ 6 ani. Magnitudinea sa aparent\u0103 oscileaz\u0103 de la 0.0 la +1.6 (media de +0.5). Cel care a descris primul varia\u021biile de str\u0103lucire ale acestui astru a fost Sir John Herschel, prima sa publica\u021bie despre Betelgeuse fiind f\u0103cut\u0103 \u00een 1826, atunci c\u00e2nd s-au prezentat \u0219i cele dou\u0103 cicluri diferite de varia\u021bie a luminozit\u0103\u021bii.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Betelgeuse s-a format cu circa 10 milioane de ani \u00een urm\u0103. Arderea hidrogenului a produs un miez de heliu, care a fuzionat \u00een carbon, c\u00e2nd temperatura a dep\u0103\u0219it 100 de milioane de grade Celsius. \u00cen stelele cu o mas\u0103 de dou\u0103 sau trei mase solare, \u00een care se \u00eencadreaz\u0103 si supergiganta din consetela\u021bia Orion despre care vorbim, arderea heliului poate \u00eencepe printr-un proces de explozie. \u00cen timp ce miezul stelei colapseaz\u0103, dup\u0103 arderea hidrogenului, se ajunge temporar la o stare de inactivitate sau de degenerare, pr\u0103bu\u0219irea fiind oprit\u0103 de presiunea din interior. Temperatura continua s\u0103 creasc\u0103, iar presiunea din miezul degenerat nu se modific\u0103, deci miezul nici nu se dilat\u0103 \u0219i nici nu se r\u0103ce\u0219te. Heliul arde din ce \u00een ce mai repede, se produce o explozie, electronii degenera\u021bi fiind expulza\u021bi din miezul stelei.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu circa 40.000 de ani, dup\u0103 ce s-a intrat \u00een aceast\u0103 faz\u0103 a evolu\u021biei stelei, deoarece presiunea din interiorul ei a crescut foarte mult, straturile exterioare s-au m\u0103rit, iar Betelgeuse a devenit o stea supergigant\u0103, a\u0219a cum o vedem noi ast\u0103zi.<\/p>\n

Viitor<\/strong><\/h3>\n

Un astru precum Betelgeuse poate crea temperaturi \u0219i presiuni suficiente pentru a determina declan\u0219area fuziunii carbonului \u00een miez odat\u0103 ce steaua \u00eencepe s\u0103 se contracte din nou la sf\u00e2r\u0219itul etapei de fuziune a heliului. Aceste obiecte cosmice masive ajung s\u0103 aib\u0103 mai multe straturi pe m\u0103sur\u0103 ce se acumuleaz\u0103 nuclee atomice din ce \u00een ce mai grele \u00een centru. Partea de la exterior r\u0103m\u00e2ne din hidrogen gazos \u0219i \u00eenconjoar\u0103 un strat de hidrogen care continu\u0103 s\u0103 fuzioneze transform\u00e2ndu-se \u00een heliu; sub acesta se afl\u0103 un alt strat de heliu care se transform\u0103 \u00een carbon, \u0219i a\u0219a mai departe, p\u00e2n\u0103 la miez fiind mai multe \u201dp\u0103turi\u201d \u00een care fuzioneaz\u0103 elemente din ce \u00een ce mai grele. Procesul continu\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se produce nichel-56, care se dezintegreaz\u0103 form\u00e2nd fier-56. Astfel, miezul nucleului va fi alc\u0103tuit din fier, iar spre exterior, urm\u0103torul strat va fi alc\u0103tuit din siliciu, urmat de unul din oxigen, de unul din neon, unul din carbon \u0219i, la exterior, un strat din hidrogen. \u00centruc\u00e2t fierul \u0219i nichelul au cea mai mare energie de leg\u0103tur\u0103 per nucleon din toate elementele, fuziunea nu mai continu\u0103 mai departe. Ini\u021bial acest miez este sus\u021binut de presiunea intern\u0103, dar c\u00e2nd masa sa dep\u0103\u0219e\u0219te 1,4 mase solare (limita Chandrasekhar), \u00eencepe s\u0103 colapseze, form\u00e2nd un miez extrem de dens, o stea neutronic\u0103 (se estimeaz\u0103 c\u0103 Betelgeuse nu este a\u0219a de mare \u00eenc\u00e2t s\u0103 colapseze \u00eentr-o gaur\u0103 neagr\u0103).<\/p>\n

\u00cen timp ce miezul se contract\u0103 \u0219i straturile exterioare ale stelei continu\u0103 s\u0103 colapseze, lovesc miezul rigid \u0219i rico\u0219eaz\u0103 \u00eenapoi \u00een spa\u021biu, cu viteze de p\u00e2n\u0103 la o zecime din viteza luminii, produc\u00e2ndu-se astfel o supernov\u0103. Se estimeaz\u0103 c\u0103 circa 96% din masa stelei este r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 astfel \u00een spa\u021biu. O supernov\u0103 este deci o explozie stelar\u0103 puternic\u0103, extrem de luminoas\u0103, uneori mai str\u0103lucitoare dec\u00e2t o \u00eentreag\u0103 galaxie. \u00cen scurta ei via\u021b\u0103, ea poate radia la fel de mult c\u00e2t o face Soarele \u00een \u00eentreaga sa via\u021b\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Prezent<\/strong><\/h3>\n

A\u0219a-numitul Great Dimming, schimbarea stranie a str\u0103lucirii, a \u00eenceput \u00een luna octombrie 2019. Un fenomen oarecum de a\u0219teptat s\u0103 se \u00eent\u00e2mple pentru c\u0103 avem de-a face cu o stea variabil\u0103 semiregulat\u0103. Totu\u0219i, pierderea luminozit\u0103\u021bii a fost mult mai mare dec\u00e2t \u00een orice alt\u0103 perioad\u0103 din trecut. Timp de cinci luni, din noiembrie 2019 p\u00e2n\u0103 \u00een martie 2020, ea a p\u0103lit \u00een mod dramatic, pierz\u00e2ndu-\u015fi peste 40% din luminozitate (a redob\u00e2ndit-o \u00eentre timp)!.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

A fost asta un indiciu c\u0103 este pe cale s\u0103 se produc\u0103 o supernov\u0103? Dac\u0103 ar fi a\u0219a am asista la o cre\u0219tere spectaculoas\u0103 a luminozit\u0103\u021bii stelei. De pe P\u0103m\u00e2nt, explozia va fi vizibil\u0103 ca o stea foarte str\u0103lucitoare, ce se va apropia de magnitudinea Lunii pline. Treptat, va sc\u0103dea \u00een str\u0103lucire \u015fi ar putea fi observat\u0103 aproximativ doi ani pe timpul nop\u0163ii. Deoarece axa sa de rota\u021bie nu este orientat\u0103 spre Terra, supernova nu va provoca o explozie de raze gamma suficient de mare \u00een direc\u021bia P\u0103m\u00e2ntului pentru a afecta ecosistemul. Totu\u0219i, pentru moment, r\u0103spunsul este unul negativ, mai trebuie s\u0103 a\u0219tept\u0103m p\u00e2n\u0103 la explozia care va distruge Betelgeuse.<\/p>\n

Astronomul Miguel Montarg\u00e8s \u0219i colegii s\u0103i au investigat evenimentul cu telescopul VLT al Observatorului European Austral (ESO), unul dintre cele mai puternice telescoape de pe P\u0103m\u00e2nt, cu o rezolu\u021bie capabil\u0103 s\u0103 \u00eenregistreze direct suprafa\u021ba supergigantei.<\/p>\n

Legat de acest fenomen, schimbarea stranie a str\u0103lucirii, au existat dou\u0103 ipoteze. Prima a fost legat\u0103 de posibila existen\u021b\u0103 a unui mare punct rece la suprafa\u021ba stelei, deoarece se cunoa\u0219te c\u0103 supergigantele ro\u0219ii precum Betelgeuse au celule convective foarte mari, care pot provoca pete fierbin\u021bi \u0219i reci. A doua ipotez\u0103 f\u0103cea referire la ejectarea unei cantit\u0103\u0163i mari de materie, care ar fi dus ulterior la formarea unui nor, care ulterior s-ar fi r\u0103cit la contactul cu vidul interstelar. Explica\u021bia cea mai bun\u0103 p\u0103rea s\u0103 fie o combina\u021bie a celor dou\u0103 ipoteze, afirma Emily Cannon de la KU (Katholieke Universiteit) din Leuven, Belgia. \"\"<\/p>\n

Cu to\u021bii ne a\u0219teptam s\u0103 vedem o supernov\u0103 \u00een direct, \u00een timpul vie\u021bii noastre, este un fenomen foarte rar, dar mai avem de a\u0219teptat! Se estimeaz\u0103 c\u0103, cel mai probabil, Betelgeuse va suferi aceast\u0103 transformare peste aproximativ 100.000 de ani!<\/p>\n

Foto: ESO – VLT2, NASA, Kavli Institute<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Betelgeuse e o stea care de c\u00e2\u021biva ani a captat toat\u0103 aten\u021bia \u0219i a fost \u00een centrul cercet\u0103rilor efectuate de astronomi. \u00cen 2019, s-a anun\u021bat c\u0103 astrul a sc\u0103zut dramatic \u00een luminozitate, fapt ce a avut mai multe interpret\u0103ri oferite de oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103. Ar fi putut fi \u201eo suprapunere aleatorie a minimelor mai multor […]\n","protected":false},"author":4,"featured_media":951,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[53,5],"tags":[48,52,51,50,49],"class_list":["post-694","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-galaxii","tag-betelgeuse","tag-galaxii","tag-orion","tag-stea","tag-supernova"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/694","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=694"}],"version-history":[{"count":41,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/694\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1150,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/694\/revisions\/1150"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/951"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=694"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=694"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=694"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}