{"id":739,"date":"2021-12-06T11:30:16","date_gmt":"2021-12-06T09:30:16","guid":{"rendered":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?p=739"},"modified":"2021-12-17T12:14:09","modified_gmt":"2021-12-17T10:14:09","slug":"soarele-este-orbitat-de-opt-planete-ce-se-afla-dincolo-de-neptun","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/soarele-este-orbitat-de-opt-planete-ce-se-afla-dincolo-de-neptun\/","title":{"rendered":"Soarele este orbitat de opt planete. Ce se afl\u0103 dincolo de ultima dintre ele, de Neptun?"},"content":{"rendered":"<h3>Centura lui Kuiper (KBO) este o regiune aflat\u0103 la marginea \u201d\u00eenghe\u021bat\u0103\u201d a Sistemului Solar, dincolo de orbita lui Neptun, numit\u0103 uneori \u201da treia zon\u0103\u201d. Un \u021binut cu milioane de obiecte mici (sute de mii mai mari de 100 km) care con\u021bin roc\u0103, ap\u0103 \u00eenghe\u021bat\u0103 dar \u0219i o varietate de al\u021bi compu\u0219i precum amoniacul \u0219i metanul. C\u00e2teva, printre care \u0219i Pluto, dep\u0103\u0219esc 1.000 km.<\/h3>\n<p>Regiunea poart\u0103 numele astronomului Gerard Peter Kuiper (7 decembrie 1905 &#8211; 23 decembrie 1973), care a publicat o lucrare \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een 1951 \u00een care specula despre obiectele aflate dincolo de Pluto. Astronomul Kenneth Edgeworth (28 februarie 1880 &#8211; 10 octombrie 1972) men\u021bionase la r\u00e2ndul s\u0103u aceste obiecte \u00een lucr\u0103rile publicate \u00een anii 1940, din acest motiv centura se mai nume\u0219te \u0219i Edgeworth-Kuiper. Unii cercet\u0103tori prefer\u0103 s\u0103 o numeasc\u0103 Regiunea Trans-Neptunian\u0103 iar corpurile din interior, Obiecte Trans-Neptuniene (TNO).\u00a0Oricare ar fi denumirea, centura ocup\u0103 un volum enorm, iar micile lumi din interiorul acesteia au multe de spus despre istoria timpurie a Sistemului solar.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-917\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/kuiper-300x156.jpg\" alt=\"\" width=\"600\" height=\"313\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/kuiper-300x156.jpg 300w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/kuiper-768x400.jpg 768w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/kuiper.jpg 800w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><\/p>\n<p>Centura lui Kuiper este una dintre cele mai mari structuri din Sistemul nostru solar, altele fiind Norul Oort, heliosfera \u0219i magnetosfera lui Jupiter. Forma sa general\u0103 este ca un \u201ddisc umflat\u201d sau o gogoa\u0219\u0103. Marginea sa interioar\u0103 \u00eencepe pe orbita lui Neptun, la aproximativ 30 de unit\u0103\u021bi astronomice de Soare (1 UA = distan\u021ba de la P\u0103m\u00e2nt la Soare). Regiunea interioar\u0103, principal\u0103, are o l\u0103\u021bime de aproximativ 20 UA. Suprapun\u00e2ndu-se peste marginea exterioar\u0103 a p\u0103r\u021bii principale a centurii se afl\u0103 o a doua regiune numit\u0103 \u201ddisc \u00eempr\u0103\u0219tiat\u201d, care continu\u0103 spre exterior p\u00e2n\u0103 la aproape 1.000 UA, cu unele corpuri av\u00e2nd orbite chiar \u0219i mai mari.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"wp-image-918 size-full aligncenter\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/kuiper-3d.jpg\" alt=\"\" width=\"600\" height=\"742\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/kuiper-3d.jpg 600w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/kuiper-3d-243x300.jpg 243w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 acum, peste 2.000 de obiecte trans-neptuniene au fost catalogate de c\u0103tre observatori, reprezent\u00e2nd doar o mic\u0103 parte din num\u0103rul aproximat de oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103. Masa total\u0103 a \u00eentregului material din centur\u0103 este estimat\u0103 a fi aproximativ 10% din masa P\u0103m\u00e2ntului, de\u0219i se consider\u0103 ca exist\u0103 \u00een interiorul acesteia sute de mii de obiecte cu l\u0103\u021bimea mai mare de 100 km.<\/p>\n<p>Astronomii sunt de p\u0103rere c\u0103 aceste corpuri de ghea\u021b\u0103 din Centura Kuiper sunt r\u0103m\u0103\u0219i\u021be de la formarea Sistemului solar. Ca \u0219i \u00een cazul rela\u021biei dintre centura principal\u0103 de asteroizi \u0219i planeta Jupiter, \u00een cadul Centurii Kuiper se afl\u0103 o regiune de obiecte care s-ar fi putut reuni pentru a forma o planet\u0103 dac\u0103 Neptun nu s-ar fi aflat acolo. Gravita\u021bia lui Neptun a \u201dagitat\u201d aceast\u0103 regiune a spa\u021biului at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t elementele mici \u0219i \u00eenghe\u021bate nu au putut s\u0103 se uneasc\u0103 \u0219i s\u0103 formeze un astru. Cantitatea de material din Centura Kuiper de ast\u0103zi ar putea fi doar o mic\u0103 parte din volumul ini\u021bial. Potrivit unei teorii bine sus\u021binute, pozi\u021bionarea \u00een schimbare a celor patru planete gazoase gigantice (Jupiter, Saturn, Uranus \u0219i Neptun) ar fi putut duce la pierderea majorit\u0103\u021bii materialului original (cel mai probabil de 7 p\u00e2n\u0103 la 10 ori masa P\u0103m\u00e2ntului).<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong>Ce e Kuiper Belt?<\/strong> <em>(\u00een englez\u0103)<\/em><\/p>\n<p><center><iframe loading=\"lazy\" title=\"YouTube video player\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/2cQai-ec3J0\" width=\"560\" height=\"315\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\"><\/iframe><\/center><br \/>\nIdeea de baz\u0103 este c\u0103 la \u00eenceputul istoriei Sistemului solar, planetele Uranus \u0219i Neptun au fost for\u021bate s\u0103 se a\u0219eze mai departe de Soare din cauza schimb\u0103rilor produse \u00een orbitele lui Jupiter \u0219i Saturn. Pe m\u0103sur\u0103 ce s-au \u00eendep\u0103rtat, au trecut prin discul dens de corpuri mici \u0219i \u00eenghe\u021bate, r\u0103mase dup\u0103 formarea planetelor gigantice. Orbita lui Neptun era cea mai \u00eendep\u0103rtat\u0103, iar gravita\u021bia sa a curbat c\u0103ile nenum\u0103ratelor obiecte spre interior spre ceilal\u021bi gigan\u021bi. \u00cen cele din urm\u0103, Jupiter a accelerat gravita\u021bional cele mai multe dintre aceste elemente, fie pe orbite \u00eendep\u0103rtate (pentru a forma Norul Oort), fie complet \u00een afara Sistemului solar. Pe m\u0103sur\u0103 ce Neptun a aruncat elemente \u00eenspre Soare, propria orbit\u0103 s-a deplasat \u0219i mai departe, iar influen\u021ba sa gravita\u021bional\u0103 a for\u021bat restul de obiecte s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een regiunea \u00een care le reg\u0103sim \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-919\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/kuiper-desen.jpg\" alt=\"\" width=\"450\" height=\"333\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/kuiper-desen.jpg 504w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/kuiper-desen-300x222.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 450px) 100vw, 450px\" \/><\/p>\n<p>\u00cen prezent, Centura Kuiper se erodeaz\u0103 \u00eencet. Corpurile de acolo se ciocnesc ocazional, produc\u00e2nd obiecte mai mici, fragmentate \u00een urma coliziunii, uneori comete \u0219i, de asemenea, \u0219i praf care este suflat spre exterior de c\u0103tre v\u00e2ntul solar. Aceste piese pot fi \u00eempinse de gravita\u021bia lui Neptun pe orbite spre Soare, Jupiter \u201d\u00eengr\u0103dindu-le\u201d \u0219i mai mult \u00een bucle scurte, cu perioade de revolu\u021bie care dureaz\u0103 cel mult 20 de ani, elementele numindu-se comete cu perioada scurt\u0103 din \u201dfamilia lui Jupiter\u201d. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103l\u0103toriile lor frecvente \u00een partea interioar\u0103 a Sistemului solar, majoritatea tind s\u0103-\u0219i epuizeze ghea\u021ba volatil\u0103 destul de rapid, devenind \u00een cele din urm\u0103 comete latente sau moarte, cu activitate mic\u0103 sau deloc detectabil\u0103. Cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 unii asteroizi din apropierea P\u0103m\u00e2ntului sunt de fapt comete \u201darse\u201d, iar majoritatea ar fi plecat din Centura Kuiper. Multe dintre aceste corpuri cere\u0219ti cu coad\u0103 se ciocnesc de Soare sau de planete, iar cele care se apropie prea mult de Jupiter tind s\u0103 fie rupte sau aruncate \u00een \u00eentregime \u00een afara Sistemului solar.<br \/>\nAltfel, majoritatea cometelor cu perioade lungi, cu orbite foarte \u00eenclinate, provin din Norul Oort.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"wp-image-922 size-full aligncenter\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/oort-cloud-nasa.jpg\" alt=\"\" width=\"660\" height=\"436\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/oort-cloud-nasa.jpg 660w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/oort-cloud-nasa-300x198.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 660px) 100vw, 660px\" \/><\/p>\n<p>Primul obiect descoperit din Centura Kuiper a fost Pluto, \u00een anul 1930. Au mai trecut 62 de ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a fost descoperit cel de-al doilea. Acest lucru a fost influen\u021bat de faptul ca KBO-urile sunt destul de \u00eendep\u0103rtate de P\u0103m\u00e2nt \u0219i, \u00een general, destul de \u00eentunecate. Corpul care poart\u0103 numele zeului Hades are mai degrab\u0103 o suprafa\u021b\u0103 luminoas\u0103, destul de \u201dstr\u0103lucitoare\u201d \u00een compara\u021bie cu a altor elemente din zon\u0103, precum \u0219i dimensiunea mai mare. Aceste caracteristici l-au f\u0103cut pe Pluto s\u0103 fie mai u\u0219or de detectat cu telescoapele disponibile la \u00eenceputul secolului al XX-lea. La acea vreme, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 nu dezvoltaser\u0103 \u00eenc\u0103 idei despre partea exterioar\u0103 a Sistemului solar, care s\u0103 sugereze c\u0103 Pluto ar putea face parte dintr-o structur\u0103 anume. A\u0219adar, \u00een ciuda orbitei sale ciudat de eliptic\u0103 \u0219i de \u00eenclinat\u0103, se considera c\u0103 Pluto e planet\u0103.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-921 size-full\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/obiecte-transneptuniene.jpg\" alt=\"\" width=\"800\" height=\"518\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/obiecte-transneptuniene.jpg 800w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/obiecte-transneptuniene-300x194.jpg 300w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/obiecte-transneptuniene-768x497.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px\" \/><\/p>\n<p>Ast\u0103zi, Pluto este cunoscut drept \u201dRegele Centurii Kuiper\u201d, chiar dac\u0103 nu are cea mai mare mas\u0103 din zon\u0103, un alt obiect similar ca m\u0103rime, numit Eris, fiind primul \u00een acest clasament. Orbita lui este stabil\u0103 \u0219i \u00een rezonan\u021b\u0103 cu cea a lui Neptun, pentru fiecare trei orbite finalizate de vecinul mai mare, Pluto finalizeaz\u0103 dou\u0103. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, planeta pitic\u0103 nu ajunge niciodat\u0103 suficient de aproape de Neptun pentru a fi afectat prea mult de gravita\u021bia acestuia. De fapt, Pluto se apropie fizic mai mult de Uranus dec\u00e2t de planeta cu care orbiteaz\u0103 \u00een rezonan\u021b\u0103.<\/p>\n<p>La \u00eenceputul anilor 1990, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au avut acces la noi instrumente care nu erau disponibile pentru Clyde Tombaugh, cel ce a descoperit Pluto \u00een anii 1930. \u00cen 1992, astronomii David Jewitt \u0219i Jane Luu au ata\u0219at o camera CCD la un telescop mare (2,2 metri) de pe Mauna Kea din Hawaii \u0219i au detectat rapid un obiect, care a fost desemnat 1992 QB1 \u0219i mai t\u00e2rziu numit Albion. Au urmat \u00een cur\u00e2nd multe alte descoperiri, c\u00e2teva mii de KBO-uri fiind dezv\u0103luite \u00een urm\u0103torul sfert de secol.<\/p>\n<p>Prima nav\u0103 spa\u021bial\u0103 care a p\u0103truns \u00een regiunea Centurii Kuiper a fost sonda spa\u021bial\u0103 Pioneer 10 a NASA, trec\u00e2nd dincolo de orbita lui Neptun \u00een 1983. \u00cens\u0103, prima vizit\u0103 c\u0103tre un obiect din centur\u0103 a fost realizat\u0103 \u00een iulie 2015, c\u00e2nd nava spa\u021bial\u0103 New Horizons (NASA) a zburat pe l\u00e2ng\u0103 Pluto si lunile sale.<\/p>\n<p>La un miliard de mile de Pluto, exist\u0103 un obiect relativ mic sub forma unui om de z\u0103pad\u0103, Arrokoth. Numit ini\u021bial MU69, acest element din Centura Kuiper a fost observat pentru prima dat\u0103 \u00een 2014 de Telescopul Spa\u021bial Hubble. Apoi, \u00een 2019, nava spa\u021bial\u0103 New Horizons a zburat \u00een apropiere \u0219i a f\u0103cut c\u00e2teva fotografii. Arrokoth este cea mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 lume studiat\u0103 vreodat\u0103 de aproape. Numele s\u0103u este un termen nativ american care \u00eenseamn\u0103 \u201dcer\u201d \u00een limba powhatan\/algonchian\u0103.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-916 size-full\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/arrokoth.jpg\" alt=\"\" width=\"600\" height=\"390\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/arrokoth.jpg 600w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/arrokoth-300x195.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><\/p>\n<p>Eris este cel mai mare obiect din discul \u00eempr\u0103\u0219tiat al Centurii Kuiper \u0219i este pu\u021bin mai mic dec\u00e2t Pluto, fiind, de asemenea, \u00eencadrat ca planet\u0103 pitic\u0103. Este at\u00e2t de \u00eendep\u0103rtat \u00eenc\u00e2t dureaz\u0103 557 de ani pentru a face o orbit\u0103 \u00een jurul Soarelui. Eris are \u0219i o lun\u0103 mic\u0103, numit\u0103 Dysnomia.\u00a0\u00cen plus, pe l\u00e2ng\u0103 Pluto \u0219i Eris, alte trei planete pitice orbiteaz\u0103 Soarele, Quaoar, Makemake \u0219i Haumea.\u00a0Un obiect interesant din Centura Kuiper este Haumea, un corp ca o minge de rugby, de aproximativ 1931 km lungime. Se \u201drostogole\u0219te\u201d la fiecare c\u00e2teva ore, iar forma ciudat\u0103 \u0219i rota\u021bia sa au fost imprimate de coliziunea cu un obiect, de dimensiuni mult mai mici, impactul duc\u00e2nd la eliberarea unor buc\u0103\u021bi mari de ghea\u021b\u0103. Haumea este orbitat\u0103 de dou\u0103 luni, Hi&#8217;iaka \u0219i Namaka.<\/p>\n<p>Doi sateli\u021bi ai planetelor gigantice gazoase ar fi poten\u021bial obiecte originare din Centura Kuiper, capturate cu mult timp \u00een urm\u0103: cea mai mare lun\u0103 a lui Neptun, Triton, care a fost vizitat\u0103 de sonda spa\u021bial\u0103 Voyager 2 a NASA \u00een 1989, \u0219i Phoebe, o mic\u0103 lun\u0103 exterioar\u0103 a lui Saturn, care a fost studiat\u0103 de sonda spa\u021bial\u0103 Cassini a NASA \u00een 2004. De ce se consider\u0103 c\u0103 au fost atrase din exterior? Pentru c\u0103 ambele corpuri orbiteaz\u0103 \u00eentr-o direc\u021bie opus\u0103 celorlalte luni \u0219i rota\u021biei planetelor respective.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong>\u00cen filmule\u021bul de mai jos ve\u021bi afla 10 lucruri interesante despre Centura Kuiper<\/strong> <em>(\u00een englez\u0103)<\/em><\/p>\n<p><center><iframe loading=\"lazy\" title=\"YouTube video player\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/XjW6k--6Oi0\" width=\"560\" height=\"315\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\"><\/iframe><\/center><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><span style=\"color: #808080;\"><em>Video &amp; Foto: NASA Science (Solar System Exploration), ESA, Space-Facts, ScienceBlogs<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Centura lui Kuiper (KBO) este o regiune aflat\u0103 la marginea \u201d\u00eenghe\u021bat\u0103\u201d a Sistemului Solar, dincolo de orbita lui Neptun, numit\u0103 uneori \u201da treia zon\u0103\u201d. Un \u021binut cu milioane de obiecte mici (sute de mii mai mari de 100 km) care con\u021bin roc\u0103, ap\u0103 \u00eenghe\u021bat\u0103 dar \u0219i o varietate de al\u021bi compu\u0219i precum amoniacul \u0219i metanul. [&#8230;]\n","protected":false},"author":5,"featured_media":926,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[53,4],"tags":[44,42,43,41,46,39,40,47,45],"class_list":["post-739","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-sistemul-solar","tag-jupiter","tag-marte","tag-mercur","tag-neptun","tag-saturn","tag-sistem-solar","tag-soare","tag-uranus","tag-venus"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/739","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=739"}],"version-history":[{"count":111,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/739\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1151,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/739\/revisions\/1151"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/926"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=739"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=739"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=739"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}