{"id":856,"date":"2021-12-10T12:00:41","date_gmt":"2021-12-10T10:00:41","guid":{"rendered":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?p=856"},"modified":"2021-12-18T17:48:35","modified_gmt":"2021-12-18T15:48:35","slug":"cum-se-descopera-exoplanetele-poti-sa-o-faci-si-tu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/cum-se-descopera-exoplanetele-poti-sa-o-faci-si-tu\/","title":{"rendered":"Care sunt metodele prin care se descoper\u0103 exoplanetele? Po\u021bi s\u0103 o faci \u0219i tu?"},"content":{"rendered":"<h3>O exoplanet\u0103 este o planet\u0103 care nu apar\u021bine Sistemului Solar, care ori orbiteaz\u0103 o alt\u0103 stea, ori se mi\u0219c\u0103 liber prin spa\u021biu. Descoperirea lor este destul de dificil\u0103 pentru c\u0103 nu au lumin\u0103 proprie \u0219i pentru c\u0103 se afl\u0103 la distan\u021be mari.<\/h3>\n<p>Conform NASA, pe 7 noiembrie 2021, erau cunoscute 4.566 de exoplanete (alte 7.913 sunt candidate la acest statut), din care doar 168 considerate de tip terestru. Majoritatea a fost descoperit\u0103 prin metoda tranzit\u0103rii, 75%, sau a vitezei radiale, 20%, doar 1% fiind dezv\u0103luite prin imagini directe. Un interes mai mare este acordat celor \u201dtelurice\u201d, care orbiteaz\u0103 zona locuibil\u0103, acolo unde ar putea exista ap\u0103 lichid\u0103 \u0219i poate chiar via\u021b\u0103.<br \/>\nPrima descoperire a unei exoplanete a fost f\u0103cut\u0103 \u00een 1988, dar astronomii care au \u201dv\u0103zut-o\u201d au crezut c\u0103 era mai degrab\u0103 o pitic\u0103 cenu\u0219ie. Confirmarea a venit p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00een 2003. \u00cen 1992, s-a anun\u021bat descoperirea a dou\u0103 corpuri f\u0103r\u0103 lumin\u0103 proprie ce se \u00eenv\u00e2rteau \u00een jurul unui pulsar aflat \u00een constela\u021bia Fecioara. \u00cen 1995, a venit r\u00e2ndul descoperirii unei exoplanete ce orbita o stea aflat\u0103 \u00een secven\u021ba principal\u0103, 51 Pegasi. Apoi, aceste astre, au fost scoase la iveal\u0103 \u00een num\u0103r din ce \u00een ce mai mare, numai telescopul spa\u021bial Kepler descoperind 715.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-860 size-full\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/exoplanete-foto.jpg\" alt=\"\" width=\"700\" height=\"525\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/exoplanete-foto.jpg 700w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/exoplanete-foto-300x225.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/p>\n<p>Dar cum se pot descoperi exoplanete? \u0218i, o alt\u0103 \u00eentrebare, exist\u0103 posibilitatea ca \u0219i astronomii amatori s\u0103 g\u0103seasc\u0103 noi \u201dP\u0103m\u00e2nturi\u201d?<\/p>\n<p><strong>Metoda tranzit\u0103rii<\/strong><br \/>\nDac\u0103 atunci c\u00e2nd se prive\u0219te o stea, se observ\u0103 o sc\u0103dere \u00een luminozitatea ei, atunci cel mai probabil a avut loc un tranzit, un alt obiect a trecut prin fa\u021ba sa, obtur\u00eendu-l. Majoritatea exoplanetelor, 75%, a fost descoperit\u0103 astfel, dar aceast\u0103 metod\u0103 \u021bine pu\u021bin \u0219i de \u0219ans\u0103, pentru c\u0103 \u00eenclina\u021biile orbitelor planetare trebuie s\u0103 fie astfel orientate \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi v\u0103zut\u0103 trecerea lor prin fa\u021ba stelelor. \u00cen plus, trebuie excluse \u0219i cazurile c\u00e2nd diminu\u0103rile \u00een luminozitate se datoreaz\u0103 unor caracteristici de suprafa\u021b\u0103 a astrelor, de exemplu pete stelare, sau faptul c\u0103 este un sistem binar. Pentru a confirma descoperirile unor planete prin aceast\u0103 metod\u0103 sunt necesare observa\u021bii suplimentare, folosind \u0219i alte procedee.<\/p>\n<p><center><iframe loading=\"lazy\" title=\"YouTube video player\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/kxRSdkRDvoc\" width=\"560\" height=\"315\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\"><\/iframe><\/center><br \/>\n<strong>Vizarea direct\u0103<\/strong><\/p>\n<p>O imagine a unei exoplanete este poate dovada cea mai bun\u0103 a existen\u021bei sale dar pentru a produce a\u0219a ceva este nevoie de telescoape foarte mari. Teoretic, pentru a distinge Jupiter de Soare, dac\u0103 acestea s-ar afla la 600 de ani lumin\u0103, ar fi nevoie de un diametru al telescopului de 8 metri, iar pentru a distinge P\u0103m\u00e2ntul de Soare, \u00een aceea\u0219i situa\u021bie, un diametru de 39 de metri (Chauvin &amp; colab, 2017). Pentru a rezolva problema constrastului extrem dintre lumina reflectat\u0103 de exoplanet\u0103 \u0219i str\u0103lucirea stelei gazd\u0103, se folosesc coronagrafe, prin care se mascheaz\u0103 lumina stelar\u0103. Sub 100 de exoplanete au fost vizualizate direct.<\/p>\n<p><center><iframe loading=\"lazy\" title=\"YouTube video player\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/WjtfE96F3hE\" width=\"560\" height=\"315\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\"><\/iframe><\/center><br \/>\n<strong>Metoda microlentilei gravita\u021bionale<\/strong><\/p>\n<p>Metoda se folose\u0219te atunci c\u00e2nd dou\u0103 stele sunt perfect aliniate, c\u00e2mpul gravita\u021bional al celei mai apropiate comport\u00e2ndu-se ca o lentil\u0103 care m\u0103re\u0219te lumina celei mai \u00eendep\u0103rtate. Acest eveniment dureaz\u0103 pu\u021bin, zile sau s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Atunci c\u00e2nd steaua mai apropiat\u0103 are cel pu\u021bin o planet\u0103 aceasta poate contribui la efectul de lentil\u0103 \u0219i asta se poate m\u0103sura. Dar, aliniamentul nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 foarte des \u0219i drept urmare stelele trebuie urm\u0103rite pentru perioade \u00eendelungate de timp. \u00cen plus, repetarea observ\u0103rii nu e posibil\u0103, pentru c\u0103 efectul de lentil\u0103 nu se mai produce \u0219i a doua oar\u0103, exact aceea\u0219i a\u0219ezare fiind imposibil\u0103. Principalul avantaj este c\u0103 se pot detecta exoplanete cu mase mici sau care au orbite foarte mari sau care fac parte din sisteme stelare aflate la distan\u021be foarte mari de noi. Pu\u021bin peste 100 de exoplanete au fost descoperite astfel.<\/p>\n<p><center><iframe loading=\"lazy\" title=\"YouTube video player\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/VeujXXWhTnE\" width=\"560\" height=\"315\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\"><\/iframe><\/center><br \/>\n<strong>Metoda astrometric\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Planetele din Sistemul Solar, chiar dac\u0103 sunt mult mai mici \u0219i mai u\u0219oare dec\u00e2t Soarele, exercit\u0103 un efect asupra acestuia \u0219i-l fac s\u0103 aib\u0103 o mi\u0219care de \u201drevolu\u021bie\u201d \u00een jurul unui centru de mas\u0103 comun, care se afl\u0103 de cele mai multe ori \u00een interiorul lui. Rezultatul nu este chiar o mi\u0219care a\u0219a cum are Terra ci mai degrab\u0103 o cl\u0103tinare (influen\u021ba dat\u0103 de Jupiter mi\u0219c\u0103 Soarele cu viteze medii de 13 m\/s). Acela\u0219i lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i cu alte stele cu planete, iar metoda astrometric\u0103 se bazeaz\u0103 exact pe detectarea acestui aproape imperceptibil indicator, pentru asta fiind nevoie de instrumente foarte sensibile. C\u00e2t de sensibile? Dac\u0103 am vrea s\u0103 calcul\u0103m cl\u0103tinarea unei stele de m\u0103rimea Soarelui dar aflat\u0103 la 42 de ani lumin\u0103 distan\u021b\u0103, dat\u0103 tot de o planet\u0103 de m\u0103rimea lui Jupiter, atunci aceasta s-ar abate cu o cincime de milionime de grad. E ca \u0219i cum am vedea de pe P\u0103m\u00e2nt, explic\u0103 aavso.org, o deplasare de 1,5 milimetri a Sta\u021biei Spa\u021biale Interna\u021bionale pe orbita sa. Doar 0,02% dintre exoplanetele cunoscute au fost detectate astfel.<\/p>\n<p><center><iframe loading=\"lazy\" title=\"YouTube video player\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/1Cc2c6HOz_A\" width=\"560\" height=\"315\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\"><\/iframe><\/center><br \/>\n<strong>Metoda vitezei radiale<\/strong><\/p>\n<p>Cl\u0103tinarea unei stele se poate detecta \u0219i prin observarea de deplas\u0103ri \u00een spectrul electromagnetic al luminii emise. Metoda folose\u0219te efectul Doppler, compresia sau extinderea frecven\u021bei undelor emise de o surs\u0103 care se deplaseaz\u0103 dinspre (lumina deplasat\u0103 spre cap\u0103tul ro\u0219u al spectrului vizibil) sau \u00eenspre (lumina deplasat\u0103 spre cap\u0103tul albastru al spectrului vizibil) observator. \u0218i \u00een acest caz vorbim de deplas\u0103ri minuscule, steaua mi\u0219c\u00e2ndu-se astfel spre \u0219i dinspre punctul de observare. De exemplu, mi\u0219carea Soarelui produs\u0103 de Jupiter \u00eei schimb\u0103 acestuia liniile spectrale cu doar 0,000004%. Chiar \u0219i a\u0219a, aceast\u0103 metod\u0103 a dus la descoperirea a peste 20% din exoplanetele confirmate. Majoritatea acestora sunt de m\u0103rimea lui Jupiter \u0219i orbiteaz\u0103 aproape de steaua lor.<\/p>\n<p><center><iframe loading=\"lazy\" title=\"YouTube video player\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/bX6f-obN3qQ\" width=\"560\" height=\"315\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\"><\/iframe><\/center>Nu numai astronomii profesioni\u0219ti, cu ajutorul telescoapelor imense de la sol sau al celor spa\u021biale, pot descoperi exoplanete. \u0218i cu echipamente mai ieftine, mai mici, cu telescoape la 20 de centimetri de exemplu, se poate dezv\u0103lui eclipsarea unei stele \u00een momentul \u00een care o exoplanet\u0103 trece prin fa\u021ba ei (diferen\u021ba dintre curbele de lumin\u0103, una realizat\u0103 cu un telescop profesionist, alta cu unul \u201dde amatori\u201d, \u00een poza de mai jos). Iar dac\u0103 descoperiri nu mai se pot face sau sunt foarte dificil de realizat cu aparatur\u0103 de amatori, sigur observa\u021bii ulterioare ale planetelor deja confirmate pot fi f\u0103cute. Examinarea poate oferi date importante pentru studiul acestora.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-858 size-full\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/transit-amatori-profesional.jpg\" alt=\"\" width=\"868\" height=\"333\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/transit-amatori-profesional.jpg 868w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/transit-amatori-profesional-300x115.jpg 300w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/transit-amatori-profesional-768x295.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 868px) 100vw, 868px\" \/><\/p>\n<p><strong>Planeta Negoiu orbiteaz\u0103 steaua Moldoveanu<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen 2019, cu ocazia anivers\u0103rii a 100 de ani de la \u00eenfiin\u021barea Uniunii Astronomice Interna\u021bionale (UAI), 112 \u021b\u0103ri, printre care \u0219i Rom\u00e2nia, au organizat campanii care vizau selec\u021bia unor nume pentru o exoplanet\u0103 \u0219i steaua sa gazd\u0103. Astfel, sistemul XO-1, aflat la o distan\u021b\u0103 de 536 de ani lumin\u0103 \u00een constela\u021bia Corona Borealis, a primit dou\u0103 nume rom\u00e2ne\u0219ti, respectiv \u201eMoldoveanu\u201d pentru stea \u0219i \u201eNegoiu\u201d pentru exoplanet\u0103. Denumirile au fost date de Ioan Tudor, membru al Astroclubului Bucure\u0219ti, UAI aprob\u00e2nd propunerea pe 17 decembrie 2019. Steaua este asem\u0103n\u0103toare Soarelui dar de peste patru ori mai t\u00e2n\u0103r\u0103, av\u00e2nd doar un miliard de ani. Exoplaneta XO-1 b are o raz\u0103 medie de 1,21 ori mai mare dec\u00e2t cea a lui Jupiter, iar un an dureaz\u0103 aproape c\u00e2t patru zile pe P\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n<p><strong>Cea mai apropiat\u0103, la 4,3 al, cea mai \u00eendep\u0103rtat\u0103, la peste 27.000 al<\/strong><\/p>\n<p>Cea mai apropiat\u0103 exoplanet\u0103 de noi este Proxima Centauri b, planet\u0103 care orbiteaz\u0103 o stea pitic\u0103 ro\u0219ie, Proxima Centauri, aflat\u0103 la aproximativ 4,3 ani lumin\u0103 de Soare, \u00een constela\u021bia Centaurul. A fost descoperit\u0103 \u00een 2016, prin metoda vitezei radiale, de Observatorul European de Sud, fiind o planet\u0103 teluric\u0103 care orbiteaz\u0103 \u00een zona locuibil\u0103, cu o mas\u0103 minim\u0103 de cel pu\u021bin 1,27 mase terestre. Un an pe aceast\u0103 planet\u0103 \u021bine pu\u021bin peste 11 zile terestre. Singura ei problem\u0103 este c\u0103 astrul \u00een jurul c\u0103reia se \u00eenv\u00e2rte este o stea eruptiv\u0103, care manifest\u0103 cre\u0219teri ale luminozit\u0103\u021bii spectaculoase \u0219i imprevizibile.<\/p>\n<p>Cele mai \u00eendep\u0103rtate exoplanete descoperite (\u0219i confirmate) p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment sunt aflate la pu\u021bin peste 27.000 de ani lumin\u0103 \u00een Galaxia Noastr\u0103, \u00een constela\u021bia S\u0103get\u0103tor. SWEEPS-04 \u0219i SWEEPS-11 au fost dezv\u0103luite prin metoda tranzit\u0103rii \u00een 2006. Prima dintre ele are o mas\u0103 de maxim 3,8 ori mai mare dec\u00e2t a lui Jupiter \u0219i orbiteaz\u0103 \u00een jurul stelei la o distan\u021b\u0103 medie de 8 milioane km, 0,055 unit\u0103\u021bi astronomice, \u00een 4,2 zile. \u00cen ce o prive\u0219te pe a doua, are o mas\u0103 de aproape 10 ori c\u00e2t cea a lui Jupiter \u0219i orbiteaz\u0103 \u00een doar 43 de ore (anul pe SWEEPS-11 \u021bine 43 de ore terestre).<\/p>\n<p><center><iframe loading=\"lazy\" title=\"YouTube video player\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/k1UcseLVNVc\" width=\"560\" height=\"315\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\"><\/iframe><\/center><strong>Exoplanete \u00een afara C\u0103ii Lactee?<\/strong><\/p>\n<p>Exoplanetele extragalactice sunt extraordinar de greu de depistat, din moment ce Galaxia Noastr\u0103 are peste 100.000 de ani lumin\u0103 \u00een diametru, dar exist\u0103 c\u00e2teva candidate la acest titlu, una dintre ele \u00een Andromeda (M31), situat\u0103 la 2,5 milioane de ani lumin\u0103 de noi, alta \u00een galaxia Volburei (Whirlpool, M51a), aflat\u0103 la 27 de milioane de ani lumin\u0103 de Terra.<\/p>\n<p>\u2022 Planetele cu cel mai lung an sunt 2MASSS J2126-8140, 900.000 de ani tere\u0219tri, \u0219i COCONUTS-2b, 1,1 milioane de ani tere\u0219tri.<br \/>\n\u2022 Planeta cu cel mai scurt an este SWIFT J1756.9-2508 b, aproape 49 de minute terestre. Dac\u0103 ne referim la o planet\u0103 care orbiteaz\u0103 o stea \u00een secven\u021ba principal\u0103, atunci recordul este de 4,3 ore terestre.<br \/>\n\u2022 Cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 exoplanet\u0103 este considerat\u0103 Proplyd 133-353, are jum\u0103tate de milion de ani.<br \/>\n\u2022 Cea mai \u00een v\u00e2rst\u0103 exoplanet\u0103 este PSR B1620-26 b (Matusalem), are 13 miliarde de ani.<br \/>\n\u2022 Sistemul cu cele mai multe planete este Tau Ceti, din constela\u021bia Balena, aflat\u0103 la 12 ani lumin\u0103 de Soare. Are 6 confirmate \u0219i \u00eenc\u0103 4 candidate.<br \/>\n\u2022 Sistemul cu cele mai multe planete aflate \u00een zona circumstelar\u0103 locuibil\u0103, 4 din 7, este TRAPPIST-1. Steaua se afl\u0103 \u00een constela\u021bia V\u0103rs\u0103torul, la 40 de ani lumin\u0103 de Soare.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><span style=\"color: #808080;\"><em>Foto &amp; Video: NASA<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O exoplanet\u0103 este o planet\u0103 care nu apar\u021bine Sistemului Solar, care ori orbiteaz\u0103 o alt\u0103 stea, ori se mi\u0219c\u0103 liber prin spa\u021biu. Descoperirea lor este destul de dificil\u0103 pentru c\u0103 nu au lumin\u0103 proprie \u0219i pentru c\u0103 se afl\u0103 la distan\u021be mari. Conform NASA, pe 7 noiembrie 2021, erau cunoscute 4.566 de exoplanete (alte 7.913 [&#8230;]\n","protected":false},"author":3,"featured_media":857,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[53,6],"tags":[37,33,35,38,34,36],"class_list":["post-856","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-exoplanete","tag-astrometrie","tag-exoplanete","tag-lentila-gravitationala","tag-planete","tag-tranzit","tag-viteza-radiala"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/856","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=856"}],"version-history":[{"count":25,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/856\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1190,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/856\/revisions\/1190"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/857"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=856"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=856"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=856"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}