{"id":896,"date":"2021-12-09T11:10:03","date_gmt":"2021-12-09T09:10:03","guid":{"rendered":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?p=896"},"modified":"2021-12-17T11:59:17","modified_gmt":"2021-12-17T09:59:17","slug":"ciclurile-milankovitch-orbitale-si-rolul-lor-in-clima-pamantului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/ciclurile-milankovitch-orbitale-si-rolul-lor-in-clima-pamantului\/","title":{"rendered":"Ciclurile lui Milutin Milankovi\u0107 (orbitale) \u0219i cum influen\u021beaz\u0103 ele clima P\u0103m\u00e2ntului"},"content":{"rendered":"<h3 class=\"western\">Via\u021ba noastr\u0103 se \u00eenv\u00e2rte literalmente \u00een jurul ciclurilor, sunt sute, mii de serii de evenimente care se repet\u0103 \u00een mod regulat \u00een aceea\u0219i ordine \u00een lumea noastr\u0103 \u0219i \u00een Univers. Unele se produc natural, cum ar fi schimbarea anotimpurilor, migra\u021biile anuale ale animalelor sau ritmurile circadiene care ne guverneaz\u0103 tiparele de somn. Altele sunt realizate de om, cum ar fi cultivarea \u0219i recoltarea culturilor, ritmurile muzicale sau ciclurile economice.<\/h3>\n<p class=\"western\" lang=\"ro-RO\">Unele cicluri joac\u0103 un rol cheie asupra climatului Terrei. \u00cen urm\u0103 cu un secol, omul de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u00e2rb Milutin Milankovi\u0107 a emis ipoteza care sus\u021bine c\u0103 efectele colective pe termen lung ale schimb\u0103rilor pozi\u021biei P\u0103m\u00e2ntului \u00een raport cu Soarele sunt un factor ce influen\u021beaz\u0103 puternic clima planetei noastre \u0219i sunt responsabile pentru declan\u0219area \u00eenceputului \u0219i sf\u00e2r\u0219itului perioadelor de glacia\u021biune, a epocilor glaciare. \u00cen prezent tr\u0103im \u00een ceea ce se nume\u015fte Epoca de ghea\u021b\u0103 cenozoic\u0103 t\u00e2rzie, care a \u00eenceput \u00een urm\u0103 cu 34 de milioane de ani. Ultima faz\u0103 a acestei ere glaciare a avut loc \u00een perioada quaternar\u0103, \u00een timpul c\u0103reia P\u0103m\u00e2ntul a trecut printr-o serie de st\u0103ri glaciare \u0219i interglaciare, \u00een care straturile continentale de ghea\u021b\u0103 au avansat ori s-au retras de c\u00e2teva ori.<\/p>\n<p class=\"western\" lang=\"ro-RO\">Mai exact, Milankovi\u0107 a examinat modul \u00een care varia\u021biile a trei tipuri de mi\u0219c\u0103ri orbitale ale Terrei afecteaz\u0103 cantitatea de radia\u021bie solar\u0103 (insola\u021bie) care ajunge \u00een partea superioar\u0103 a atmosferei, dar \u0219i la nivelul P\u0103m\u00e2ntului. Aceste mi\u0219c\u0103ri orbitale ciclice, care au devenit cunoscute sub numele de cicluri Milankovi\u0107, provoac\u0103 varia\u021bii de p\u00e2n\u0103 la 25% \u00een cantitatea de insola\u021bie primit\u0103 la latitudinile mijlocii ale P\u0103m\u00e2ntului (zonele situate \u00eentre aproximativ 30 \u0219i 60 de grade nord \u0219i sud de ecuator).<\/p>\n<p><center><iframe loading=\"lazy\" title=\"YouTube video player\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/iA788usYNWA\" width=\"560\" height=\"315\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\"><\/iframe><\/center><\/p>\n<p class=\"western\" lang=\"ro-RO\">Ciclurile lui Milankovi\u0107 sunt centrate pe trei parametri lega\u021bi de mi\u0219carea Terrei: <strong><em>excentricitatea<\/em><\/strong>, <strong><em>oblicitatea axei de rota\u0163ie<\/em><\/strong> \u0219i <strong><em>precesia axei planetare<\/em><\/strong>. Cei trei termeni descriu forma orbitei P\u0103m\u00e2ntului (dac\u0103 ea este mai circular\u0103 sau mai eliptic\u0103), \u00eenclinarea axial\u0103 a planetei noastre \u00een raport cu orbita sa, dar \u0219i cl\u0103tinarea axei de rota\u021bie planetare.<\/p>\n<p lang=\"ro-RO\"><a href=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/?attachment_id=971#main\" rel=\"Excentricitate, oblicitate, precesie\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-971 size-full\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/ezgif.com-gif-maker.gif\" alt=\"\" width=\"600\" height=\"750\" \/><\/a><\/p>\n<p class=\"western\" lang=\"ro-RO\"><b>Excentricitatea<\/b> ne arat\u0103 c\u00eet de eliptic\u0103 (alungit\u0103) este orbita P\u0103m\u00e2ntului (o valoare de \u201d0\u201d \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 e circular\u0103) \u0219i este motivul pentru care anotimpurile au durat\u0103 u\u0219or diferit\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce excentricitatea scade, durata anotimpurilor noastre se uniformizeaz\u0103 treptat. Diferen\u021bele \u00een excentricitate au loc \u00een timp ce P\u0103m\u00e2ntul se rote\u0219te \u00een jurul axei sale \u0219i \u00een timp ce se mi\u0219c\u0103 de-a lungul orbitei p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd face o revolu\u021bie complet\u0103 \u00een jurul Soarelui (aproximativ 365 zile). \u00cen timpul acestei deplas\u0103ri, planeta noastr\u0103 trece prin dou\u0103 puncte cheie, <em>periheliul<\/em> \u0219i <em>afeliul<\/em>, care sunt responsabile pentru stabilirea unui echilibru \u00een regimul temperaturilor \u0219i permite inversarea acestora pe tot parcursul anului. Acest echilibru este esen\u021bial pentru men\u021binerea func\u021bionalit\u0103\u021bii ecosistemelor \u0219i a dinamicii acestora.<\/p>\n<p class=\"western\" lang=\"ro-RO\">La afeliu (152,100 milioane kilometri), vara \u00een emisfera nordic\u0103, P\u0103m\u00e2ntul se afl\u0103 la cea mai mare distan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de Soare \u0219i are o vitez\u0103 de deplasare mai lent\u0103, razele stelei din centrul Sistemului nostru av\u00e2nd un unghi de inciden\u021b\u0103 mai mare pe suprafa\u021ba sa, iar la periheliu (147,095 milioane kilometri), iarna \u00een emisfera nordic\u0103, planeta noastr\u0103 se afl\u0103 la cea mai mic\u0103 distan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de Soare \u0219i are o vitez\u0103 de deplasare mai crescut\u0103. \u00cen acest moment, al solsti\u021biului de iarn\u0103, temperaturile sunt mai sc\u0103zute, unghiul de inciden\u0163\u0103 format de radia\u0163ia solar\u0103 cu suparafa\u0163a terestr\u0103 fiind mai mic.<\/p>\n<p lang=\"ro-RO\">\u00cen prezent, excentricitatea P\u0103m\u00e2ntului are form\u0103 aproape circular\u0103 \u0219i poate varia spre o form\u0103 u\u0219or eliptic\u0103, av\u00e2nd un ciclu mai scurt, de aproximativ 100.000 de ani, \u0219i unul mai lung de 413.000 de ani. Excentricitatea orbital\u0103 a Terrei este acum de 0,0167 \u0219i poate varia \u00eentre 0,0034 \u0219i 0,0580.<\/p>\n<p lang=\"ro-RO\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-1078 size-full\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/1_2.jpg\" alt=\"\" width=\"626\" height=\"616\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/1_2.jpg 626w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/1_2-300x295.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 626px) 100vw, 626px\" \/><\/p>\n<p class=\"western\" lang=\"ro-RO\"><b>Oblicitatea <\/b>&#8211; \u00eenclinarea axial\u0103, este motivul pentru care P\u0103m\u00e2ntul are anotimpuri. \u00cen ultimul milion de ani, a variat \u00eentre 22,1 \u0219i 24,5 grade fa\u021b\u0103 de perpendiculara cu planul orbital al P\u0103m\u00e2ntului. Cu c\u00e2t unghiul de \u00eenclinare axial al P\u0103m\u00e2ntului este mai mare, cu at\u00e2t anotimpurile noastre sunt mai extreme, deoarece fiecare emisfer\u0103 prime\u0219te mai mult\u0103 radia\u021bie solar\u0103 \u00een timpul verii, c\u00e2nd emisfera este \u00eenclinat\u0103 spre Soare \u0219i mai pu\u021bin \u00een timpul iernii, c\u00e2nd este \u00eenclinat\u0103 spre exterior. Unghiurile de \u00eenclinare mai mari favorizeaz\u0103 perioadele de dezghe\u021b (topirea \u0219i retragerea ghe\u021barilor \u0219i a straturilor de ghea\u021b\u0103). Aceste efecte nu sunt uniforme la nivel global \u2013 la latitudini mai \u00eenalte cantitatea de radia\u021bie solar\u0103 total\u0103 sufer\u0103 o modificare mai mare dec\u00e2t zonele mai apropiate de ecuator.<\/p>\n<p class=\"western\" lang=\"ro-RO\">\u00cenclinarea axei P\u0103m\u00e2ntului variaz\u0103 \u00eentre 22\u00b0 \u0219i 25\u00b0 (\u00eenclinare fa\u021b\u0103 de perpendiculara pe planul s\u0103u orbital) pe o perioad\u0103 de aproximativ 41.000 de ani. Asemenea modific\u0103ri afecteaz\u0103 cantitatea de radia\u021bii solare care love\u0219te diferite regiuni ale P\u0103m\u00e2ntului, influen\u021b\u00e2nd astfel formarea straturilor de ghea\u021b\u0103. \u00cen urm\u0103 cu 10.700 ani s-a atins ultima dat\u0103 maximul de \u00eenclinare axial\u0103, iar minimul se va \u00eent\u00e2mpla peste 9.800 ani.<\/p>\n<p class=\"western\" lang=\"ro-RO\">Pe m\u0103sur\u0103 ce oblicitatea scade, <span lang=\"ro-RO\">anotimpurile devin mai bl\u00e2nde<\/span>, <span lang=\"ro-RO\">cu<\/span> ierni tot mai calde \u0219i veri r\u0103coroase care treptat, \u00een timp, permit z\u0103pezii \u0219i ghe\u021bii de la latitudini mari s\u0103 se dezvolte \u00een straturi mai extinse. Pe m\u0103sur\u0103 ce propor\u021biile acoperirii cu ghea\u021b\u0103 devin mai mari, <span lang=\"ro-RO\">se<\/span> reflect\u0103 mai mult din energia Soarelui \u00eenapoi \u00een spa\u021biu, promov\u00e2nd o r\u0103cire \u0219i mai <span lang=\"ro-RO\">intens\u0103<\/span>.<\/p>\n<p class=\"western\" lang=\"ro-RO\"><b>Precesia<\/b> are loc atunci c\u00e2nd axa de rota\u0163ia a P\u0103m\u00e2ntului se clatin\u0103, descriind un cerc complet \u00eentr-o perioad\u0103 de aproximativ 26.000 de ani. Aceast\u0103 cl\u0103tinare se datoreaz\u0103 for\u021belor mareice cauzate de influen\u021bele gravita\u021bionale ale Soarelui \u0219i ale Lunii, care determin\u0103 bombarea acestuia la ecuator, afect\u00e2ndu-i rota\u021bia.\u00a0Precesia echinoc\u021biilor duce la contraste sezoniere mai eviden\u021biate \u00eentr-o emisfer\u0103 \u0219i unele mai slabe \u00een cealalt\u0103 emisfer\u0103. De asemenea, se schimb\u0103 treptat \u201dcalendarul\u201d anotimpurilor (f\u0103c\u00e2ndu-le s\u0103 \u00eenceap\u0103 mai devreme \u00een timp) \u0219i steaua care arat\u0103 Polul Nord (Steaua Nordului). \u00cen prezent, Steaua Nordului este reprezentat\u0103 de Polaris (\u03b1 Ursae Minoris), dar cu c\u00e2teva mii de ani \u00een urm\u0103 era repezentat\u0103 de \u03b2 Ursae Minoris (Kochab) \u0219i \u03b3 Ursae Minoris (Pherkad). \u00cen aproximativ 12.000 de ani, axa va fi \u00eendreptat\u0103 c\u0103tre Vega, aceasta devenind noua Stea Nordic\u0103. Trebuie ad\u0103ugat c\u0103 exist\u0103 \u0219i o precesie a planului orbital al P\u0103m\u00e2ntului, care are un ciclu de 112.000 ani. Efectul combinat al celor dou\u0103 precesii are o ciclicitate de 23.000 de ani.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/ciclurile-milankovitch-orbitale-si-rolul-lor-in-clima-pamantului\/milankovitch-cycles-origin-grahamhancock-origin-orig_orig\/#main\" rel=\"attachment wp-att-1043\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-1043\" src=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/milankovitch-cycles-origin-grahamhancock-origin-orig_orig.png\" alt=\"\" width=\"1008\" height=\"516\" srcset=\"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/milankovitch-cycles-origin-grahamhancock-origin-orig_orig.png 1008w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/milankovitch-cycles-origin-grahamhancock-origin-orig_orig-300x154.png 300w, https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/milankovitch-cycles-origin-grahamhancock-origin-orig_orig-768x393.png 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 1008px) 100vw, 1008px\" \/><\/a><\/p>\n<p lang=\"ro-RO\">Micile schimb\u0103ri produse de ciclurile Milankovi\u0107 opereaz\u0103 separat \u0219i \u00eempreun\u0103 pentru a influen\u021ba clima P\u0103m\u00e2ntului pe perioade de timp foarte lungi, duc\u00e2nd la schimb\u0103ri mai mari ale acesteia de-a lungul a zeci de mii p\u00e2n\u0103 la sute de mii de ani. Milankovi\u0107 a combinat aceste cicluri pentru a crea un model matematic cuprinz\u0103tor ce calculeaz\u0103 diferen\u021bele de radia\u021bie solar\u0103 la diferite latitudini ale P\u0103m\u00e2ntului, \u00eempreun\u0103 cu temperaturile de la suprafa\u021b\u0103. Modelul este un fel de ma\u0219in\u0103 a timpului climatic &#8211; poate fi rulat \u00eenapoi \u0219i \u00eenainte pentru a examina condi\u021biile climatice trecute \u0219i viitoare.<\/p>\n<p class=\"western\" lang=\"ro-RO\" style=\"text-align: right;\"><span style=\"color: #808080;\"><em>Credit foto: NASA, Researchgate<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Via\u021ba noastr\u0103 se \u00eenv\u00e2rte literalmente \u00een jurul ciclurilor, sunt sute, mii de serii de evenimente care se repet\u0103 \u00een mod regulat \u00een aceea\u0219i ordine \u00een lumea noastr\u0103 \u0219i \u00een Univers. Unele se produc natural, cum ar fi schimbarea anotimpurilor, migra\u021biile anuale ale animalelor sau ritmurile circadiene care ne guverneaz\u0103 tiparele de somn. Altele sunt realizate [&#8230;]\n","protected":false},"author":5,"featured_media":995,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[53,7],"tags":[56,60,54,58,57,59,55],"class_list":["post-896","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-terra","tag-blog","tag-cicluri-climatice","tag-milankovic","tag-oblicitate","tag-planetariu-excentricitate","tag-precesie","tag-terra"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/896","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=896"}],"version-history":[{"count":75,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/896\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1152,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/896\/revisions\/1152"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/995"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=896"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=896"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zoobrasov.ro\/planetariu\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=896"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}