Denumire ştiinţifică: Panthera onca
Denumire comună: jaguar
Status IUCN: NT – potenţial ameninţată cu dispariţia
Areal şi habitat:
Majoritatea populaţiei actuale de jaguari este concentrată în bazinul Amazonului, în păduri tropicale de şes cu umiditate crescută. Habitatul ideal îndeplineşte trei condiţii principale: o sursă de apă, vegetaţie abundentă şi pradă suficientă. Arealul acestor animale ocupă acum doar 46% din arealul original, populaţiile fiind substanţial reduse sau chiar dispărute în regiuni din El Salvador, sudul Statelor Unite şi mare parte din Mexic.
Jaguarii pot alerga pe distanţe scurte, însă sunt construiţi pentru forţă, nu pentru viteză. Au fost observaţi jaguari care îşi târau prada de peste 30 de kg pe distanţe de aproape 100 de metri. De asemenea, sunt excelenţi înotători.
Sunt animale solitare, active mai ales la răsărit şi la apus. Pot fi active şi în timpul zilei, dar de obicei preferă să se odihnească în locuri umbrite, ascunse: sub vegetaţie abundentă, în peşteri, sub stânci.
Durată de viaţă:
În sălbăticie circa 11-12 ani, în captivitate peste 20 de ani.
Dimensiuni:
Lungimea corpului între 1,5 şi 1,8 metri, lungimea cozii 70-90 cm, înălţimea la greabăn aproximativ 70 cm, greutate între 70 şi 135 kg. Masculii sunt uşor mai mari decât femelele.
Vânează prin ambuscadă, din ascunzători plasate fie de la nivelul solului, fie din copaci. Îşi ucid prada fie muşcând-o de gât şi sufocând-o, fie printr-o muşcătură la nivelul cefei, penetrând craniul victimei cu caninii. Muşcătura jaguarilor este extrem de puternică, mai ales în raport cu dimensiunile corpului, putând penetra inclusiv pielea solzoasă a crocodililor sau carapacea ţestoaselor.
Dietă:
Au o dietă exclusiv carnivoră, formată din prăzi extrem de variate, de la tapiri şi cerbi la caimani, ţestoase, peşti, păsări mari şi multe altele.
Aşa-numitele „pantere negre” sunt de fapt jaguari a căror blană este neagră datorită unei mutaţii genetice relativ frecvent întâlnite. Şi aceşti jaguari prezintă pe blană petele caracteristice, care însă sunt mai greu vizibile deoarece au aproape aceeaşi nuanţă de negru ca şi restul blănii.
După naştere, puii sunt total dependenţi de mamă, alături de care stau aproape doi ani. Masculii nu participă la creşterea şi îngrijirea puilor; după împerechere şi mai ales după naşterea puilor, femelele nu mai tolerează prezenţa masculilor în preajma lor.
Gestaţie:
Perioada de gestaţie durează între 91 şi 111 zile. Femelele nasc între unul şi patru pui, de obicei doi, la intervale de câte doi ani.