Denumire ştiinţifică: Ursus arctos
Denumire comună: urs brun
Status IUCN: LC – neameninţată cu dispariţia

Areal şi habitat:

Răspândit în toată regiunea holarctică. Se întâlneşte în pădurile din Europa (în Franţa, Spania, Grecia, Ucraina, Slovenia, Bulgaria, Suedia, Norvegia, Finlanda, Estonia etc.), dar şi din America de Nord (Canada, Alaska) şi Rusia. Ursul brun preferă pădurile întinse, greu accesibile, cu copaci doborâţi sau stânci, preferând locuri cu vegetaţie densă care îi oferă adăpost pe timpul zilei.

Durată de viaţă:

În sălbăticie 25-30 ani, în captivitate până la 50 ani.

Dimensiuni:

Urşii bruni pot ajunge la lungimi de 2,5 m, cu înălţimea la greabăn de peste 1,3 m. Greutatea poate depăşi 400 kg, existând şi exemplare de peste 600 kg. Masculii sunt în general cam cu 10% mai mari decât femelele.

Gestaţie:

Ursoaicele nasc în perioada februarie-martie între 1 şi 5 pui (de obicei 2 sau 3), după o perioadă de gestaţie de 7-8 luni. După naştere, ursoaica nu va ovula în următorii 3 sau 4 ani.

Dietă:

Urşii bruni au un regim de hrană omnivor, consumând practic orice are valoare nutritivă, de la jir sau ghindă şi fructe de pădure la miere, furnici şi cadavre de animale. Dieta urşilor bruni se schimbă în funcţie de hrana disponibilă în sezonul respectiv.