Denumire ştiinţifică: Spheniscus humboldti
Denumire comună: Pinguin Humboldt
Status IUCN: VU – Vulnerabilă

Areal şi habitat:
Sunt endemici în zona coastelor subtropicale ale Oceanului Pacific din Chile și Peru. Această zonă este situată în vecinătatea Curentului Humboldt (de unde vine și numele lor), un curent oceanic rece, cu salinitate scăzută, bogat în nutrienți.
Trăiesc în colonii mari și sunt animale sociale. Comportamentul de hrănire depinde de prezența sau absența puilor. Pinguinii care nu au pui sunt capabili să exploreze diferite habitate care sunt mai îndepărtate, deoarece pot sta departe de colonie pentru perioade mai lungi de timp. În schimb, pinguinii care au pui părăsesc rareori colonia și, în general, au o scufundare mai puțin adâncă și mai scurtă.
Folosesc cuiburi acoperite care protejează ouăle atât de radiațiile solare intense, cât și de prădătorii aerieni și tereștri. Adesea, pinguinii folosesc depozitele consistente de guano (rocă sedimentară fosfatică, formată prin acumularea excrementelor și a resturilor unor păsări marine) formate pe linia țărmului pentru a-și crea cuiburile.
Durată de viaţă:
Se cunosc puține informații despre durata de viață a pinguinilor Humboldt. Se estimează că trăiesc între 15 și 20 de ani în habitatele lor naturale.

Dimensiuni:
Sunt de talie medie, cu lungimea cuprinsă între 66 și 70 cm și cântărind între 4 și 5 kg.
Se remarcă faptul că mai puțin de jumătate dintre pui trec de primul an de viață.
Gestaţie:
Se pot reproduce aproape pe tot parcursul anului, datorită climatului relativ cald de pe uscat din regiunea pe care o ocupă. Reproducerea are loc între lunile martie și decembrie, cu vârfuri în aprilie și august.
Femelele depun două ouă; după ce au fost depuse, masculul și femela vor împărți datoria de a avea grijă de cuib pe toată durata perioadei de incubație de aproximativ șase săptămâni. Chiar și după ecloziunea ouălelor, părinții împart responsabilitatea hrănirii puilor.
Năpârlesc de obicei în ianuarie. Pentru pinguini, acest lucru este extrem de important, deoarece au nevoie de pene pentru asigurarea izolării termice și a etanșeității. În timpul celor două săptămâni în care are loc năpârlirea, pinguinii vor sta pe uscat într-o perioadă de post (abținere de la hrană), deoarece nu pot intra în apă pentru a se hrăni.
Dietă:
Preferă bancurile de pești pelagici (de apă de suprafață), cu precădere hamsii, sardine, precum și calamari.