Denumire ştiinţifică: Canis lupus
Denumire comună: lup cenuşiu
Status IUCN: LC – neameninţată cu dispariţia
Areal şi habitat:
Iniţial ocupa regiuni din majoritatea emisferei nordice; la ora actuală trăieşte în pădurile est-europene şi ale Peninsulei Scandinave, dar este întâlnit şi în zone restrânse din Statele unite, Alaska, Canada, în habitate extrem de variate, de la tundra arctică la păduri şi preerii.
Lupul cenuşiu se comportă nu doar ca vânător, ci şi ca necrofag, fiind astfel un factor important în păstrarea echilibrului natural.
Masculul alfa şi perechea acestuia sunt conducătorii haitei cu o structură ierarhică foarte bine definită.
Durată de viaţă:
În sălbăticie între 10 şi 15 ani, în captivitate aproximativ 20 de ani.
Dimensiuni:
Lungime de până la 1,5 m, la care se adaugă coada de aproximativ 0,8 m, iar greutatea este de obicei între 30 şi 50 kg.
Pe lângă simţurile foarte dezvoltate (miros, văz şi auz) şi rezistenţa fizică (pot parcurge peste 100 km într-o zi şi ating în alergare viteze de peste 60 km/oră), lupii cenuşii sunt şi extrem de inteligenţi. Folosesc diferite tactici de vânătoare (învăluire pe flancuri, mânarea prăzii către zone închise) şi de multe ori reuşesc să observe capcanele puse pentru ei şi să le ocolească.
Gestaţie:
Femelele nasc între 5 şi 14 pui (de obicei cam 6-7) după o perioadă de gestaţie de 60-63 zile.
Puii sunt îngrijiţi de toţi membrii haitei şi se dezvoltă repede, la vârsta de aproximativ 10 luni putând deja participa la vânătoare alături de haită.
Dietă:
Preponderent carnivor, dar la nevoie consumă şi fructe şi material vegetal, chiar şi scoarţă de copac. Mănâncă aproape orice, de la broaşte şi larve până la mistreţi, cerbi şi chiar urşi.
Pe lângă comunicarea prin sunete, lupii cenuşii folosesc şi o serie de posturi ale corpului şi expresii faciale utilizate mai ales în cadrul haitei pentru recunoaşterea poziţiei în ierarhie.